Bune de măritat. Satul cu fete căruia i s-a dus vestea printre ciobanii din Câmpia Bărăganului

Cele mai frumoase fete de măritat care trăiau într-un târg modest de cereale şi de animale atrăgeau ca un magnet ciobanii împrăştiaţi în Câmpia Bărăganului, acum mai bine de 400 de ani.

Aşezarea a fost menţionată pentru prima dată în anul 1528, într-un document emis de domnul ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi. La început, era doar un târg de cereale şi de animale. Treptat, s-a dezvoltat, a devenit comună în 1934, a fost declarat oraş, iar 30 de ani mai târziu, în 1995, a primit statutul de municipiu. Se zice că, în trecut, ciobanii, împrăşiaţi prin Câmpia Bărăganului, veneau în acest sat să-şi caute fete pentru însurătoare. De la «satul cu fete», căutat de ciobanii bărăgăneni, a rămas numele Feteşti.

Conform legendelor locali, bătrânii mai povestesc că pamânturile din jurul Feteştiului aparţineau boierului Dudescu care avea o fată. La căsătoria ei, i-ar fi dat ca zestre jumătate din moşie. Pe moşia fetei a luat naştere un sat. De la numele de «moşia fetei» sau «satul fetei», asa cum se obişnuia să se spună atunci, se zice că derivă denumirea de Feteşti. Tot batrânii mai spun că există, în zonă, o movilă denumita «dealul cu fete». Acolo, se aprindea focul pentru a semnala locuitorilor din aceasta parte a Bărăganului o iminentă invazie turcească. Atunci, fetele se ascundeau în şirele de paie. Semnalul luminos era vizibil în depărtare. Astăzi, locaţia nu mai există.

Aşezat de-a lungul braţului Borcea

Astăzi, municipiul Feteşti este alcătuit din mai multe cartiere construite din vetre mai vechi, înşirate pe o lungime de 5 km pe malul stâng al braţului Borcea, la contactul cu lunca Dunării ( Buliga, Feteşti-Oraş şi Vlasca) şi una mai noua situată la nord pe câmpia înaltă în apropierea nodului feroviar Feteşti-Gară inclusiv Feteşti-Colonişti) unde sunt concentrate instituţiile administrative, social-culturale şi principalele unităţi economice.
  O resursă naturală o constituie agricultura, profilul activităţii agricole fiind complex: cerealier şi zootehnic, legumicol şi viticol. Municipiul Feteşti deţine o suprafaţă de circa 8.000 ha, din care mai mult de 80 % este arabil. Altă resursă naturală este cea piscicolă, datorată vecinătăţii cu Dunărea, braţul Borcea şi Balta Ialomiţei, faună piscicolă naturală identică Deltei Dunării.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO Blestemele Bărăganului. Pădurea unde niciodată nu bate vântul şi misterul comorii care i-a adus nenorocirea lui Pintecan

MISTERELE BUCUREŞTIULUI: Legenda fantomei din casa poetului sinucigaş Ilarie Voronca

Mistere din Munţii Buzăului: dispariţii inexplicabile, comori blestemate, enigmatica Ţară a Luanei