FOTOGALERIE Buzău:Povestea pluguşorului purtat din poartă în poartă

La Mânzăleşti, colindele şi urăturile răsună de pe vremea geto-dacilor. Din negura timpului, satele de munte din zona Mânzăleştiului răsună în preajma anului nou de colindele sfinţite de spiritul înaintaşilor geto daci.

GALERIE FOTO AICI

Glasul cetelor de băieţi care, an de an, merg la colindat pe la toţi gospodarii precum şi măştile tradiţionale confecţionate de meşterii locului au rămas nealterate din vremuri imemoriale în comuna Mânzăleşti. Repertoriul cântăreţilor de aici este însă unul aparte, pentru că este constituit din colindele moştenite din moşi-strămoşi prezentate într-un mod original, cu costumaţii pline de simbolistică specifică credinţelor animiste.

În creierii munţilor la Mânzăleşti, grupul folcloric Breazăul este format din 20 de flăcăi, care aduc pluguşorul din poartă în poartă.
"La noi la Mânzăleşti tradiţiile sunt la ele acasă. Aici sunt păstrate în varianta lor cea mai veche. Am preluat în acest grup focloric câteva din cele mai valoroase şi mai spectaculoase obiceiuri. În afară de colindele religioase avem baba şi uncheaşul, jocul cu capra, care simbolizează dezordinea de la sfârşitul anului. Prin jocul cu măşti se consideră că se face purificarea locurilor prin care se colindă", mărturiseşte Cecilia Petrescu, învăţătoare în Mânzăleşti.

Baba şi unchiaşul, atracţia satului

Atracţia jocurilor de anul nou o reprezintă dansul comic al moşului şi al babei care se poate întâlni numai în această zonă.
Îmbrăcaţi cu pantaloni de lână şi cojoace negre, cu căciuli de oaie pe cap şi încălţaţi cu cizme din piele, toate moştenite de la bătrâni, flăcăii pornesc cu pluguşorul alături de moş şi de babă.

"E un dans tradiţional în comună la noi pe care încercăm să-l ducem mai departe. Am învăţat acest dans al moşului şi al babei de la străbunici şi bunici", povestesc Lalu Nicu, 39 de ani, şi Zăvoianu Costică 49 de ani.

Meşteşugarii conservă tradiţiile milenare

Când se apropie sărbătoarea anului nou pluguşorul începe a colinda în fiecare gospodarie iar sătenii din această comună plină de tradiţii sunt invitaţi la ultimul dans al anului.
"Facem tot posibilul să menţinem aceste tradiţii prin intermediul grupului folcloric Breazăul după numele muntelui celui mai înalt din zonă. La noi încă se menţin nealterate activităţile mesteşugăreşti, cusut, ţesut sau olărit,toate vechi de mii de ani. Măştile artizanale sunt făcute din piele de oaie şi capră de un confecţioner care duce tradiţia mai departe", a declarat primarul comunei Mânzăleşti, învăţătorul Valeriu Bejliu.