Sentinţa finală în cazul unui protestatar amendat pentru că a umilit un jandarm numindu-l „fătălău pensat“
0Tribunalul Bucureşti a emis, la începutul acestui an, sentinţa finală într-un proces în care protestatarul Săndel Matei a contestat o amendă de 1.000 de lei primită din partea Jandarmeriei pentru că, într-o postare pe Facebook, l-a numit pe un jandarm „fătălău pensat“.
Amendat de Jandarmerie cu 1.000 de lei pentru că, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, l-a numit pe un jandarm din Bucureşti, căruia i-a publicat şi fotografia. „fătălău pensat”, protestatarul Săndel Matei a contestat amenda în instanţă, la Judecătoria Sectorului 3. Matei a arătat că procesul-verbal este nelegal şi netemeinic întocmit şi a invocat exercitarea dreptului la exprimare liberă prin intermediul mesajului postat pe contul propriu al reţelei de socializare Facebook.
Protestatatul a mai arătat că şi-a manifestat dreptul la liberă exprimare, exprimând „cel mult o ironie la adresa unui jandarm, în contextul violenţelor exacerbate din seara de 10.08.2018”. „Presupusele atingeri aduse demnităţii acestuia (n.r. jandarmului) trebuie să fie apreciate în mod permisiv, întrucât jandarmul în cauză este o persoană cu expunere publică”, s-a mai apărat Săndel Matei.
Judecătorii au menţinut, atât în primă instanţă, cât şi în apel, amenda de 1.000 de lei aplicată lui Săndel Matei, arătând că protestatarul a încălcat limitele libertăţii de exprimare. „Caracterul denigrator al limbajului folosit este de altfel recunoscut şi de către apelant, constituind, astfel cum se desprinde din redactarea motivelor de apel şi a cererii de chemare în judecată, un motiv de mândrie pentru acesta şi un mod de manifestare a profundului spirit civic ce îl animă. Tribunalul observă, tangenţial speţei, că spiritul civic se poate însă manifesta şi fără recurgerea la un limbaj vexatoriu, ce inevitabil duce, în timp, la degradarea întregului discurs public, ca manifestare a opiniilor cetăţenilor, contribuind astfel la slăbirea tocmai a acelor aspecte ale societăţii pe care posesorul menţionatului spirit civic susţine că încearcă să le protejeze şi întărească. În ceea ce priveşte argumentul libertăţii de exprimare, în mod corect a arătat prima instanţă că dreptul la liberă exprimare nu este un drept absolut, fiind susceptibil de limitări, ce au a fi analizate în funcţie de particularităţile speţei”, se arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti.
Judecătorii au mai arătat că postarea are ca scop tocmai expunerea jandarmului oprobriului public şi stigmatizarea socială a acestuia, prin emiterea unor judecăţi de valoare la adresa celui dintâi. „Astfel de judecăţi de valoare, emise fără expunerea unui context faptic corespunzător, sunt de natură să constituie încălcări ale limitelor libertăţii de exprimare”, au mai arătat judecătorii în sentinţa rămasă definitivă.