Tunelul pe sub Tâmpa, moştenire din anii ’40

Un proiect străvechi, menit să fluidizeze traficul braşovean, propune săparea unei galerii în munte. Pentru fluidizarea traficului, deputatul Cosntantin Niţă a relansat ideea uneia dintre cele mai costisitoare şi curajoase investiţii: săparea tunelului pe sub Tâmpa.

Mai citiţi şi:

Criza parcărilor, „soluţionată“ cu promisiuni

Prea puţine locuri în creşele braşovene

Sediu pentru Filarmonică la „Patria“, o himeră

Telegondola rămâne un vis pentru braşoveni

Aeroportul, o marotă electorală de 18 ani

Locuinţele sociale au rămas teren viran

Campusul şcolar de la Metrom, un şantier abandonat

Urşii n-au mai aşteptat bariera cu ultrasunete

Braşovul subteran, o promisiune dată uitării

Pasajul subteran, conform proiectului, ar trebui să facă joncţiunea dintre cel mai nou cartier al municipiului, Valea Cetăţii, de centrul istoric. Proiectul realizării unui tunel rutier pe sub Tâmpa a fost readus în prim-plan de Constantin Niţă, în urmă cu aproximativ cinci ani.

La începutul anilor '40, autorităţile de la acea vreme şi-au pus problema săpării unui  tunel pe sub Tâmpa, care să facă legătura între oraşul vechi şi cartierul  Valea Cetăţii. Din cauza izbucnirii războiului, proiectul a fost abandonat, după primele încercări de sfredelire.

Excavaţii de 100.000 de metri cubi

În vremea comunismului, când în Valea Cetăţii au avut loc ample lucrări de construcţie (respectiv ridicarea a peste 10.000 apartamente), problema tunelului a ieşit din nou pe tapet: „Apare ca imperios necesară străpungerea muntelui Tâmpa cu un tunel", se menţiona în presa de atunci.

În viziunea planului din 1979, străpungerea s-ar fi realizat în partea estică, paralel cu străzile Constantin Dobrogeanu Gherea şi Tâmpei. Conform documentaţiei tehnice, lungimea pasajului rutier subteran era de 842 metri, cu o lăţime de 9,8 metri şi înălţimea de 7,65 metri.

Cantitatea rocii excavate estimată era de 100.000 metri cubi, iar cost total al lucrărilor, la nivelul anului 1989, se cifra la 163 milioane de lei. Potrivit specialiştilor Consiliului Judeţean Braşov, în 2003, suma a fost estimată la aproape 11 milioane de euro.

Mitul lacului subteran

De-a lungul vremii s-a vorbit despre existenţa, în interiorul muntelui, a sute de mii, sau chiar a milioane de hectolitri de apă, adunate într-un lac (unii susţin că sărat, iar alţii - dulce).

Temerea era că spargerea muntelui pentru realizarea tunelului ar fi provocat inundarea oraşului. Totuşi, specialiştii nu confirmă existenţa acestui ochi de apă.