Șapte accidentați pe zi, în medie, în Poiana Brașov. Salvamontiștii anunță pericol de avalanșe
0Zăpada din abundență din Poiana Brașov a adus și numeroase accidente pe pârtii. În luna ianuarie s-a înregistrat o medie de șapte accidente pe zi, iar acum este și pericol de avalanșă.
Zăpada și vremea prielnică pentru schi aduc nu numai bucurie mai mare pentru iubitorii sporturilor de iarnă, ci și accidente mai numeroase pe pârtii și chiar mai multe persoane rătăcite sau blocate pe munte. Astfel, în luna ianuarie, salvamontiștii brașoveni au avut o medie de 7 persoane salvate pe zi.
„În luna ianuarie, Serviciul Public Local Salvamont Brașov a fost solicitat să intervină în 200 de cazuri, totalizând 212 persoane care s-au accidentat, rătăcit sau au rămas blocate în zona superioară a masivului și care au trebuit să fie evacuate. Pentru 73 dintre aceste persoane a fost nevoie și de intervenția echipajelor SAJ/SMURD, care le-au preluat în vederea transportului către unitățile spitalicești, pentru investigații suplimentare de specialitate”, au transmis salvamontiștii brașoveni.
În această perioadă, pentru că au alternat zilele de ninsoare cu cele în care temperaturile au fost foarte scăzute și zăpada depusă a înghețat, există un mare pericol de avalanșă în mulți dintre munții României.
„Având în vedere observațiile și măsurătorile nivometeorologice realizate de ANM, condițiile meteorologice precum și stratul de zăpădă depus în ultima perioadă vă recomandăm să vă informați despre starea vremii înainte de a alege un traseu turistic, să ascultați sfaturile și recomandările salvatorilor montani și să evitați să vă deplasați în zone cu risc de avalanșă”, au mai transmis salvamontiștii brașoveni.
Salvatorii montani din cadrul formației Salvamont Victoria a Serviciului Public Județean Salvamont - Salvaspeo Brașov au desfășurat în ultimele zile mai multe acțiuni de patrulare preventivă în Munții Făgăraș și au montat indicatoare cu “PERICOL DE AVALANȘĂ”.
În acest moment, atât în Bucegi cât și în Făgăraș, riscul de avalanșă este însemnat. În partea superioară a stratului regăsim în continuare un strat cu rezistență redusă, care măsoară pe alocuri 25-30 cm, depus peste un strat mai vechi, parțial stabilizat. În zona crestelor se întâlnesc plăci de vânt cu rezistenţă scăzută, îndeosebi pe versanții estici și sudici.
În zonele adăpostite sunt prezente în continuare depozite şi troiene de zăpadă însemnate. În special la supraîncărcări, stratul instabil de 25-30 cm de la suprafață se poate disloca și poate angrena în anumite situații și stratul subiacent de dimensiuni mai reduse, ducând la declanșarea de avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari.