Galerie Foto: Prea săraci pentru a mai vrea pământ! (Analiză)

Ţăranii brăileni îşi dau la preţuri infime terenurile agricole pe care, cu greu, după ani de procese, le-au câştigat. Oamenii care altădată se judecau şi 10 ani pentru a-şi recupera pământul de la moşi şi strămoşi au ajuns la sapă de lemn şi îşi vând pe te miri ce şi mai nimic terenurile agricole.

Preţurile au ajuns de tot râsul: cel mult o mie de euro hectarul, acolo unde pământul e bun şi roditor, iar lângă oraş, unde-i prilej de investiţii, este 40 de euro metrul pătrat. În zonele secetoase, unde pământul e sterp, preţul nu ajunge nici la jumătate.

"Cine să-l muncească?!"

"Nu mai are valoare pământul, e greu să-l munceşti, sunt bătrâni care-l dau pe nimic, noi mai avem vreo două hectare, o parte l-am dat în arendă, dar pe o parte am pus şi noi grâu şi ne-a mers. Sunt ani în care, însă, nu scoţi nici cât ai băgat în el şi îţi vine să te laşi păgubaş", ne-a spus Maria Gurgu, din Tichileşti.

Neculai Neagu are 82 de ani şi s-a zbătut vreo opt ani să-şi recupereze cele două hectare de teren agricol situate în comuna brăileană Chişcani. Acum, când s-a văzut cu actul în mână, şi-a dat seama că, deşi valoros, nu are ce face cu pământul şi l-a dat în arendă. E cât pe ce să-l vândă cu cât o fi.

"Are valoare pământul, dar cine să-l muncească, tată, eu sunt bătrân şi...e foarte greu. Copiii au uitat de noi şi de pământ. S-au dus la oraş să-şi facă serviciul, prin străinătate, nu se mai întorc aici să muncească", spune bătrânul.

Doar aceia cu dare de mână îşi mai permit să mai privească în zare peste ogorul pe care tocmai l-au cumpărat sau moştenit.

"Foarte multă lume de la ţară vinde sau dă pământul în arendă, fiindcă n-are ce mânca, iar munca pământului e grea. Dacă nu investeşti, nu scoţi nimic. Dacă mai vine şi seceta, eşti muritor de foame. Eu îi înţeleg. Eu cumpăr, am cumpărat mult anul trecut, dar şi anul ăsta, altfel vin străinii şi-l iau", ne-a declarat Nicu Niţă, investitor.
Aproape de oraş, metrul pătrat se vinde cu 40 de euro, iar la 40 de kilometri de municipiu, hectarul nu sare de o mie de euro. În locurile mai îndepărtate, preţul nu e nici la jumătate.

"Vinde lumea că n-are cum îl munci, dar pământul e valoros pământul dar trebuie să investeşti în el. Nevastă-mea are 20 de hectare şi i-am băgat în cont un miliard şi jumătate anul trecut şi 700 de milioane în celălalt an. Dar n-am stat, l-am ierbicidat, l-am arat şi cultivat", spune Ion Crăciun, primarul comunei Chişcani.

În Brăila, 20 la sută dintre terenurile agricole sunt vândute străinilor, americani, ruşi, danezi, iar 60 la sută sunt date în arendă unor asociaţii agricole. Doar 20 la sută dintre pământuri mai sunt lucrate de către micii agricultori.