Drama stranierilor: Pentru a trăi în Europa, 6.000 de brăileni au renunţat la case, dar acum nu-şi pot face buletine

Acum, mulţi se întreabă cum vor putea face dovada cetăţeniei dacă au vândut locuinţele din ţară. Stranierii plecaţi în spaţiul european nu vor să renunţe în niciun chip la cetăţenia română şi consideră că actul de identitate, deşi expirat, este cel care le dă garanţia cetăţeniei.

Majoritatea dintre stranierii brăileni au vândut casele şi apartamentele din oraş şi au cumpărat în locurile unde acum stau şi muncesc. Culmea este că niciunul nu vrea să renunţe la cetăţenia română.

Când copiii le împlinesc cei 14 ani, vor să obţină pentru ei Cartea de Identitate care să le ateste faptul că sunt români. Numai că neavând domiciuliul stabil în ţară se lovesc de refuzul total justificat al autorităţilor.

Mai puţine drepturi

„Carte de identitate pot avea numai cetăţenii care au domicliul stabil în municipiu. Pentru cei care au păstrat locuinţele din ţară acest lucru este perfect realizabil", ne-a declarat comisarul şef Livia Damian care conduce Serviciului Judeţean Comunitar de Evidenţă a Persoanei.

Oficial, "fără identitate" sunt acum 6.000 de oameni numai din municipiu.

"Cei care sunt cetăţeni români dar au domiciliul stabil în străinătate fac dovada cetăţeniei cu ajutorul paşaportului", a mai precizat comisarul şef Livia Damian.

Comisarul şef de Poliţie Marian Puiu Boboc, şeful Serviciului "Paşapoarte" a venit cu precizări în ceea ce priveşte dovada identităţii şi a cetăţeniei.

"Fie vin cu dovada de domiciliu stabil din locul unde stau de fapt şi fac paşaportul la noi, fie se duc la sediul Ambasadei României sau la sediile consulare din ţara de domiciliu, dacă este membră a Uniunii Europene", a precizat Boboc.

Problema este că aceia care nu au buletine româneşti nu pot lua credite bancare în ţară, iar în lipsa unui domiciliu, fie şi provizoriu, în Brăila, nu se pot angaja legal în oraş, nu-şi pot înscrie copiii la şcoală. Ori, mulţi dintre cei plecaţi şi-au exprimat intenţia de a se întoarce acasă, numai că, oficial, fără un domiciliu, nu pot face mare lucru.

Formalităţile sunt aceleaşi peste tot

Cu minorii care ajung la 14 ani sunt probleme la întoarcerea în ţară. "În cazul minorilor se folosesc aceleaşi acte ca şi la adulţi având în vedere faptul că potrivit legii domiciliul copiilor este cel al părinţilor, în caz că nu intervine o tutelă legală", ne-a declarat comisarul şef Marian Puiu Boboc.