„Căluşarii de iarnă”, obiceiul unic în România întâlnit în comuna Gropeni din judeţul Brăila

În contextul în care multe dintre tradiţiile autentice româneşti se pierd sub avalanşa schimbărilor aduse de noile tehnologii şi tendinţe culturale, în comuna Gropeni din judeţul Brăila, unde încă se mai practică un obicei unic în ţară, ce nu mai este întâlnit altundeva în România: căluşarii de iarnă.

Pentru ca totul să iasă perfect în ziua de Crăciun, când se merge din gospodărie în gospodărie, colindătorii cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani fac repetiţii încă de la începutul lunii decembrie.

Unul dintre elementele speciale ale obiceiului "căluşarilor de iarnă" practicat la Gropeni este obţinerea de către dansatori, ca răsplată pentru efortul depus, a unor bucăţi de carne pe care, la sfârşitul zilei, conform tradiţiei, membrii cetei o prepară şi o consumă împreună, în cadrul unei petreceri ţinută acasă la unul dintre ei.

"Obiceiul are o vechime ascunsă în negura vremurilor, dar în prezent se mai practică doar în judeţul Brăila, la Gropeni şi, de ceva vreme, şi la Tichileşti, fiind preluat şi de prietenii noştri din comuna învecinată.

Cete de copii cu vârste mai mici de 15 ani merg din casă în casă, în ziua de Crăciun. Membrii cetei au întotdeauna număr fără soţ şi sunt conduşi de o «calfă» care interpretează un text. Restul dansatorilor îi ţin isonul cu «i-auzi, ia!», în timp ce se mişcă într-un şir şerpuitor, pe ritm de geampara. Totul este susţinut şi de acompaniament muzical, acum preferându-se acordeonul, faţă de cimpoiul din trecut.

Un alt personaj central este «iapa», al cărui rol este de a cere neîncetat gazdei colindate carne. Aceasta este înfiptă într-o «sighinică» şi va fi purtată toată ziua ca un adevărat trofeu. Ea va fi consumată de către căluşari la sfârşitul zilei, când se retrag la casa unuia dintre ei pentru a petrece împreună", explică învăţătorul Ionel Lambrinoc, un împătimit al conservării tradiţiilor populare.

Potrivit acestuia, în prezent, obiceiul nu mai are semnificaţiile ritualice din vechime, însă păstrează elementele de spectaculozitate: "Este o lume a magiei şi bucuriei. Căluşarii îşi ascund faţa sub o ciurică şi sunt înarmaţi cu beţe cu care alungă relele din casa colindată, iar bucuria este asigurată de mesajul tonic al textului prezentat de calfă şi de convingerea gazdei că anul ce urmează va fi mai bun şi ca urmare a faptului că a fost colindată de căluşari".

Citiţi şi

• Slatina Căluşarii de la Vâlcele au luat trofeul în 2016. Spectacol frumos, spectatori puţini pe Esplanadă la Gala „Căluşului Românesc“