FOTO-VIDEO: Povestea unui român născut odată cu Unirea
0Constantin Ciolan s-a născut pe 1 decembrie 1918 şi este unul dintre românii care îşi iubesc ţara până la lacrimi.
Când s-a făcut România dodoloaţă iar românii se prindeau în horă la Alba Iulia, a venit pe lumea şi nea Costică, ultimul dintre cei cinci copii ai unei familii simple din satul vasluian Cozmeşti. Cum singur recunoaşte, despre marele eveniment a aflat târziu, copilandru fiind, pentru că ”prin sat nimeni nu vorbea de Unire de frica represaliilor”. De la mama sa, femeie simplă cu puţină carte, a aflat că în ziua în care el s-a născut ţara a devenit rotundă, iar mulţi au plătit cu viaţa ca acest lucru să se întâmple.
După război, nea Costică a rămas în armată. Zece ani a fost ofiţer în Batalionul de Jandarmi Botoşani unde a fost detaşat. „Îmi creştea inima ori de câte ori purtam uniforma militară şi era cîntat imnul României. Îmi iubesc ţara până la lacrimi”, mărturiseşte bătrânul.Abia când a fost chemat să lupte pentru ţară în 1939, nea Costică avea să înţeleagă vorbele celei care i-a dat viaţă într-o zi istorică. Avea 21 de ani când a pus mâna pe armă şi a plecat să apere Bucureştiul. Nu-i mijise mustaţa dar a reuşit să scape cu viaţă din ploaia de obuze. „Dumnezeu a vrut să trăiesc şi să îmi iubesc ţărişoara toată viaţa”, spune gâtuit de emoţii Constantin Ciolan ţinând strâns la piept drapelul sub care a luptat.
America lăsată pentru România
După trecerea în rezervă, nea Costică s-a angajat la primărie. 20 de ani a avut grijă ca sărmanii judeţului să aibă ce pune pe masă. Era şef al cantinei de ajutor social şi nu de puţine ori şi-a urcat comuniştii în cap din cauza viziunilor sale occidentale. De altfel, în anul revoluţiei, nea Costică şi-a împlinit visul şi a ajuns la New York. A urcat în turnurile gemene şi a vizitat Statuia Libertăţii. Şase luni a stat în America, dar dorul de casă a fost mai puternic decât mirajul occidental. „Domnule, e frumoasă America, dar România este casa mea”, a spus Constantin Ciolan convins că nu a greşit cînd a ales între Romînia şi America.
Activ şi plin de speranţe şi la 94 de ani
Anul acesta nea Costică împlineşte 94 de ani. Tot atât are şi Unirea. Venerabilul se simte bine şi se descurcă onorabil deşi este văduv de vreo 19 ani. Îşi petrece timpul completând integrame şi jucând şah cu ceilalţi veterani de război. Se plimbă mult şi îi place să fie la curent cu tot ce se întâmplă în lume.
Scrie poezii şi citeşte mult. „Secretul longevităţii mele stă într-un stil de viaţă liniştit şi sănătos. Nu mă doare nimic şi aş mai putea trăi vreo 10 ani. Atâta tot că nu aud eu prea bine. În rest, le doresc tuturor să ajungă anii mei şi să se simtă ca mine”, spune veteranul.
Nea Costică e patriot. În fiecare an de Ziua Naţională a Românie arborează drapelul la balconul apartamentului său din Botoşani ca oamenii să ştie că acolo trăieşte un român adevărat cu dragoste de ţară.