Cum „umflau” ziarele comuniste recoltele din Bistriţa-Năsăud
0În perioada comunistă recoltele reprezentau o adevărată mândrie a conducătorilor ţării, motiv pentru care se organizau inclusiv concursuri între diferite zone şi CAP-uri. Cei care au lucrat în aceste CAP-uri în perioada comunistă spun însă că de cele mai multe ori raportările nu coincideau cu realitatea.
Nu exista ediţie a vreunui ziar bistriţean în perioada comunistă unde să nu le fie asigurate cel puţin două pagini agriculturii şi creşterii animalelor. Sfaturile şi evaluările recoltelor nu lipsesc nici măcar iarna, când bistriţeanul gospodar nu prea avea cum să lucreze pământul.
În cotidianul „Ecoul” cei care raportau recolte bogate erau lăudaţi şi daţi exemplu, iar cei care nu se ridicau la nivelul aşteptărilor mustraţi chiar în paginile ziarului. Cu titluri precum „Nuşeni – nereguli care se cer grabnic înlăturate”, jurnaliştii acelor vremuri parcă le cer agricultorilor şi crescătorilor de animale să promită că vor spori producţia.
„Am fi putut fi mai în frunte dacă în anul trecut ne-am fi preocupat cu mai multă răspundere pentru adunarea şi depozitarea furajelor. Avem 620 hectare păşuni şi 400 de hectare fâneţe, pe care prea puţin le-am întreţinut pentru a spori cantitatea de masă verde la hectar. De aceea, încă din aceste zile, cu mic cu mare, vom ieşi să întreţinem şi să facem toate lucrările de pe păşuni”, declara pentru Ecoul în 1987 unul dintre şefii de CAP.
Zonele şi cooperativele din judeţ intrau într-un soi de întrecere a producţiei primele locuri fiind lăudate, iar ultimele aspru criticate şi chiar sancţionate. Ziarele din acele vremuri insistau că cooperativizarea nu a făcut altceva decât să îmbunătăţească nivelul de trai şi să dezvolte zonele rurale.
Femei la muncă în Viişoara (FOTO: Ecoul)
„Pentru comuna Şintereag, ca şi pentru alte multe comune ale ţării, cooperativizarea agriculturii a însemnat armonizarea existenţei sale într-o unitate de mutaţii esenţiale înfăptuite în perimetrul economic, social şi cultural, deschiderea perspectivelor unei vieţi noi, impunerea unor semnificative valori de ordin material şi spiritual. Munca – valoarea supremă – cinstea, spiritul de echipă, devin pentru ţăranii cooperatori dimensiuni specifice ale personalităţii acestora”, se arată într-un articol apărut în cotidianul Ecoul.
În Bistriţa-Năsăud, cele mai cultivate cereale erau orzul, grâul sau porumbul, iar printre fructele cu care se mândrea judeţul şi atunci se numărau merele şi prunele.
Potrivit şefilor de cooperative însă de cele mai multe ori raportările făcute nu coincideau cu realitatea, cantitatea de cereale, fructe şi legume recoltate fiind mult mai mică decât cea transmisă. Aceştia îşi amintesc că la vizitele celor de la centru sau ale lui Nicolae Ceauşescu se mobilizau comune întregi pentru ca totul să fie perfect sau măcar să pară perfect.
Tot foşti conducători de CAP-uri recunosc însă că odată cu dispariţia cooperativizării s-au făcut nevăzute şi unele culturi din judeţ, precum cânepa sau tutunul.
Vă mai recomandăm:
Amintiri din Epoca de Aur. Nicolae Ceauşescu, păcălit de marii fermieri ai Bărăganului