Cum se făceau producţii record în agricultură la „polul sărăciei” pe vremea comuniştilor

Propaganda dusă prin intermediul ziarelor vremii avea efect mobilizator asupra vasluienilor. Din paginile cotidianului „Flacăra Iaşului”, din 1965, vasluienii aflau că mai au mult de muncit pentru a atinge producţia înregistrată în RFG sau chiar cea a vecinilor bulgari.

Vasluienii erau săracii ţării în urmă cu 50 de ani şi se menţin în aceeaşi statistică neagră. Agricultura a stat şi stă la baza economiei judeţului, iar vremurile în care industria oferea locuri de muncă pentru zeci de mii de oameni sunt apuse.

Au rămas tot mai puţini nostalgici în viaţă care să povestească despre producţiile record ale perioadei predecembriste. Singurul regret al contemporanilor rămâne acela că pe atunci erau cultivate toate terenurile, nu lăsate pârloagă, cum se întâmplă acum. Cât despre producţiile înregistrate, cei mai mulţi sunt convinşi că erau umflate doar pe hârtie.

"Subiectul este foarte incitant şi necesită studiu aprofundat. Cred că mai trăiesc prin satele vasluiene preşedinţi de CAP, IAS ori Gostat, dar cei mai mulţi au dispărut demult”, a declarat, pentru „Adevărul”, Paul Zahariuc, istoric vasluian care a petrecut ani întregi în arhivele judeţului pentru a găsi dovezi ale aberaţiilor comunismului.

Codaşii Europei

FOTO Tractoriştii de la S.M.T Huşi arau şi noaptea (fotografia a ilustart un articol din "Flacăra Iaşului" din 1965)

Parte din informaţiile culese de Paul Zahariuc din cotidianul „Flacăra iaşului” - 1965 au fost puse la dispoziţia ziarului „Adevărul” pentru exemplificare. Nici vorbă de producţii record, dimpotrivă. La ediţia din 15 noiembrie, pe pagina III a ziarului amintit,  se făcea o analiză completă şi neaşteptat de sinceră. Astfel, în Republica Federală Germania (FRG), unui tractor îi reveneau numai 8 hectare de teren arabil, vii sau livezi. România era pe un loc codaş, cu un tractor la 160 de hectare. Ţări precum Bulgaria, Franţa Italia, Ungaria fiind mult deasupra noastră. Lucrurile stăteau la fel şi în materie de îngrăşăminte, dar şi la producţie. Capitaliştii nemţi scoteau în medie 3.510 kg grâu/hectar, faţă de 1.290 media din ţara noastră. Exemplele continuă şi la alte culturi (, sfeclă roşie şi castraveţi).

Într-un alt număr al ziarului „Flacăra Iaşului” (nr. 5871/25 iulie 1965) era tipărit: „În raionul Huşi, 11 cooperative agricole de producţie au terminat recoltatul grâului”. Erau menţionate şi comunele fruntaşe. CAP-urile din zona Bârladului nu atingeau performanţele huşenilor.

„Diferenţa dintre gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie erau ruşinos de mari şi începeau de la sistemul de retribuire a muncii (la stat - salariu şi la ceape – norme pentru pensie) şi sfârşeau cu dotarea, prioritate la distribuirea noilor combine sau a tractoarelor având de departe cele de stat şi tocmai de aceea şi rezultatele muncii erau diferite. Dacă prin toate raioanele colhozurile se chinuiau să bată snopii la primitivele batoze, unele geaseuri terminaseră, deja, strânsul recoltei şi adăpostirea ei în spaţiile special amenajate”, a precizat istoricul Zahariuc.

Citeşte şi:

Cum a fost Brăila grânarul României

Agricultura în Sibiul comunist: campioni la pomicultură, crescătorii de berbeci sau ferme de hamei. Cum se realiza cincinalul în 6 ani şi 5 luni

Agricultura României în anul 2013: producţii maxime, randamente minime