Osemintele mitropolitului românilor din Ardeal de la sfârşitul secolului XVII, Atanasie Anghel, deshumate la Alba Iulia

Biserica Română Unită cu Roma, Mitropolia Greco-Catolică din Blaj în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, organizează miercuri, 2 octombrie 2013, acţiunea de deshumare pe cale arheologică a osemintelor fostului episcop greco-catolic, Atanasie Anghel. Operaţiunea se desfăşoară în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Atanasie Anghel s-a născut în satul Bobâlna din judeţul Hunedoara unde tatăl său, Ioan Popa, era preot. Familia sa făcea parte din categoria micii nobilimi ardelene, părintele său fiind nobil de Ciugud. A fost hirotonit preot în vremea păstoriei lui Varlaam, care a fost mitropolit al românilor din Ardeal între anii 1685 şi 1692. La intrarea în cinul călugăresc a primit numele de Atanasie. Nu se cunoaşte anul naşterii sale, însă pe baza unor informaţii documentare cu privire la data sfinţirii sale ca preot, se poate presupune că în anul 1697 Atanasie ar fi fost deja în vârstă de vreo 30 de ani.

Atanasie Anghel a fost ales mitropolit al românilor din Transilvania în toamna anului 1697, după moartea mitropolitului Teofil Seremi, care a ocupat scaunul vlădicesc de la Alba Iulia în perioada 1692-1697. În 22 ianuarie 1698 Atanasie este sfinţit la Bucureşti de către mitropolitul Ţării Româneşti, Teodosie, în prezenţa patriarhului Dositei al Ierusalimului. Atanasie Anghel a fost ierarhul care a desăvârşit unirea religioasă a unei mari părţi a românilor din Transilvania cu Biserica Romei, proces care a început sub predecesorul său, Teofil Seremi. Ca urmare a acestui fapt, Atanasie Anghel este considerat ca fiind cel care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma sau a Bisericii Greco-Catolice, el fiind introdus oficial în funcţia de episcop unit printr-o ceremonie desfăşurată la Alba Iulia în 25 iunie 1701. Această instituţie bisericească a reprezentat încă de la înfiinţare un factor important în dezvoltarea culturii şi educaţiei române moderne, fiind considerată una dintre cele două biserici naţionale româneşti.

Înaltul ierarh a murit de boală la 19 august 1713 în reşedinţa episcopală din Alba Iulia şi a fost înmormântat după tipicul prescris pentru arhierei în Biserica Orientală. Se cunoaşte că trupul său a fost înhumat în una dintre cele două biserici care existau atunci la sediul fostei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, devenită între timp Episcopie Greco-Catolică. Fostul complex edilitar mitropolitan a fost demolat cândva în intervalul de timp cuprins între aprilie 1714 şi octombrie 1715, odată cu majoritatea clădirilor oraşului care se aflau în afara zidurilor vechii cetăţi medievale. Acest lucru s-a impus deoarece pe locul astfel eliberat s-a construit fortificaţia bastionară ridicată de către autorităţile habsburgice în perioada 1715-1738. Drept despăgubire pentru edificiile pierdute, Episcopia Greco-Catolică a primit în compensaţie un teren în cartierul Maieri şi o sumă de bani pentru a se construi o nouă biserică. Lucrările la acest lăcaş de cult au fost începute în vara lui 1714 şi au fost terminate în cursul anului următor. Atunci au fost transferate şi rămăşiţele pământeşti ale răposatului episcop Atanasie Anghel, care au fost reînhumate în apropierea noii biserici româneşti ridicate în Maierii Bălgradului.

Investigaţiile vor avea loc în curtea bisericii Sfânta Treime care deserveşte parohia Maieri II din Alba Iulia, situată pe str. Iaşilor la nr. 69. Acestea vor fi realizate de o echipă specializată de arheologi coordonată de către Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care se vor afla Gabriel Rustoiu, director general al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Paul Scrobotă, directorul Muzeului de Istorie din Aiud şi Horaţiu Groza de la Muzeul de Istorie din Turda.