Moţii şi minerii din Apuseni, în Cartea Recordurilor: cel mai mare balmoş din lume şi cei mai mulţi oameni care caută aur cu şaitrocul
0Judeţul Alba se poate mândri cu peisaje minunate, tradiţii, oraşe pline de istorie şi onoarea de a fi gazda unora dintre cele mai importante evenimente care au rămas în istoria unui întreg popor. Dacă toate aceste lucruri sunt deja cunoscute, judeţul se mai poate evidenţia şi prin faptul că intrat de trei ori în Cartea Recordurilor.
Prima dată când judeţul Alba a ajuns în Guinness World Records a fost în urmă cu mai bine de opt ani. În octombrie 2007, cei mai iscusiţi bucătari din Munţii Apuseni s-au adunat la Târgul de Turism Arieşeni - Gârda - Scărişoara, unde au preparat cel mai mare balmoş din lume. Acesta a avut o greutate de 510 kg şi a fost inclus în Cartea Recordurilor.
Pentru pregătirea balmoşului s-au folosit 443 de kilograme de smântână, luată de la sătenii din Gârda şi Arieşeni, 4,43 kilograme de sare, 35 de kilograme de făină albă şi 55,3 kilograme de mălai. După ce toate aceste ingrediente au fiert pentru câteva ore, au rămas 500 kg de balmoş tradiţional, adică peste 2.000 de porţii, care au fost împărţite celor prezenţi la Târgul de Turism. Pentru omogenizarea compoziţiei s-au folosit linguri din lemn de 2,1 metri lungime, confecţionate sub forma unor lopeţi.
Reprezentanţii World Record Academy au omologat la faţa locului acest record şi au oferit un premiu de 125.000 de dolari comunităţii locale, constând în servicii de promovare globală. Premiul a inclus câte o pagină gratuită de reclamă în Cartea Recordurilor pentru următoarele cinci ediţii şi promovarea potenţialului turistic al zonei pe site-ul oficial WRA. Ideea balmoşului uriaş a venit în urma unei vizite făcute de proprietarii unor pensiuni din Gârda de Sus şi Alba la un muzeu la recordurilor din Aubigny, Franţa. Maria Bogdan, Livia Danciu, Elena Lazea, Elena Dobra, Maria Bâc, Ioan şi Viorica Popa, împreună cu preşedintele Antrec Alba, Emil Comşa au fost persoanele care au iniţiat realizarea acestui record. Echipa a fost condusă de Aurel Dobra, directorul Şcolii Generale din Gârda de Sus.
”Marea îmbrăţişare” de la Alba Iulia
În 2009, numele judeţului ajunge pentru a doua oară în Cartea Recordurilor, de această dată la Alba Iulia. 9.758 de oameni au luat parte, în data de 29 mai 2009, la cea mai mare îmbrăţişare umană din lume. Pentru a atesta recordul, judecătorul Guiness Book, Paul Genny a parcurs pe bicicletă distanţa de aproape patru kilometri a lanţului uman care a înconjurat Cetatea Alba Carolina.
La eveniment a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu. Şi în cazul acestui record a fost o idee de grup, după ce reprezentanţii primăriei au văzut în Guinness World Records că în Mexic aproximativ 6.000 de oameni au ”îmbrăţişat” oraşul în care locuiau
Roşia Montană, minerii şi şaitrocul
Tot în 2009 a ajuns în Cartea Recordurilor şi Roşia Montană. Comuna din Munţii Apuseni a devenit prima comunitate minieră din lume în care cei mai mulţi oameni au căutat simultan aur cu şaitrocul (unealtă tradiţională pentru căutat aurul). Acţiunea pentru stabilirea acestui record a avut loc în august 2009, de Ziua Minerului, când peste o sută de localnici de toate vârstele s-au adunat pe stadionul ”Minerul” din Roşia Montană, hotărâţi să intre în Cartea Recordurilor.
Peste 100 de persoane au căutat simultan aur cu şaitrocul
Condiţiile realizării recordului mondial au fost stabilite şi supervizate de Guiness World Records, iar organizatorii evenimentului au pus la dispoziţa participanţlor peste o sută de şaitrocuri, lucrate manual de meşteri locali, cu ajutorul cărora s-a căutat aur în aluviunile aduse de pe râurile din zonă, în jurul unui jgheab de aproape 50 de metri lungime. Localnicii au găsit paiete de aur, care au fost apoi trimise pentru analiză la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
”Suntem bucuroşi şi totodată mândri de această reuşită a comunităţii din Roşia Montană. Practic, suntem singura comunitate minieră din lume care a intrat în Cartea Recordurilor. Este o premieră mondială, care atestă, o dată în plus, că mineritul în Apuseni este o îndeletnicire cu o veche tradiţie”, spunea la vremea respectivă Eugen Furdui, primarul comunei Roşia Montană.
Citiţi şi: