Dascălul din satul Deal care a trecut „Colinda Buţii“ dincolo de barierele ideologice ale regimului comunist
0Obiceiul din satul Deal, comuna Cîlnic, judeţul Alba, a reuşit să depăşească barierele ideologice ale perioadei de dinainte de 1989, când obiceiul nu era agreat de autorităţi. Colindul este practicat şi în zilele noastre.
Profesorul Alexandru Başa din satul Deal este cel care poartă „vina“ de a fi „răsturnat“ obiceiul „Buţii“, de la o ceată la alta, de la un an la altul. „În anii regimului comunist, autorităţile nu prea vedeau cu ochi buni obiceiul «Colinda Buţii». Nu aş putea să vă spun cu exactictate motivele. Cert este că eu i-am încurajat pe tinerii din sat să ducă mai departe tradiţia. Şi, ca dovadă se păstraeză şi în zilele noastre“, povesteşte profesorul Başa.
Petrecerea de „bute“: de la Crăciun la Sfântul Ion
Şi în acest an, ca în urmă cu trei secole, pregătirile pentru „Butea feciorilor“ au început odată cu Postul Crăciunului. Asta, pentru ca flăcăii din sat să aibă timp să înveţe colindele şi să se desfete în vorbe cu fetele. În prima duminică de Post s-a ales gazda, care va păstra în pivniţă şi butea cu vin, până la Crăciun. Din rândul celor două cete de feciori, din partea de sus şi de jos a satului Deal, se aleg căpeteniile, vătaful (răspunde de buna desfăşurare a „buţii“), juratul (responsabil de bunadispoziţie a fetelor), crăşmarul(răspunde de butea de vin,până la Crăciun), ouţa (strânge ouăle din sat), pârgarii (strâng colacii primiţi de colindători).
De Sfântul Nicolae, feciorii din Deal au scos carul din şură şi au prins caii la o căruţă împodobită, în care au pus o bute de 60-70 de ferii, şi au pornit prin sat, ca să adune vinul pentru sărbătoarea de Crăciun. „Toţi flăcăii care merg cu colinda de Crăciun au pus vin în bute. Crâşmarul a pus în bute 40-50 litri de vin de la fiecare participant. Gazda care păstrează butea în pivniţă este un om gospodar, de cinste şi omenie. După ce au adunat vinul, feciorii repetă cele 22 de colinzi sfinte, care se aud de Crăciun pe uliţele satului“, ne-a a explicat profesorul Alexandru Başa
Flăcăii din Deal se întâlnesc periodic, ca să repete colinde, care nu cumva să greşească în Ajunul Crăciunului, când vor bate pe la porţile sătenilor. În Ajun, cei 20 de flăcăi care merg cu „Butea“ se îmbracă în ţundre şi se adună la gazdă. După ce o colindă, alaiul pleacă spre casa preotului, cântând „Bucurie mare avem de naşterea Domnului“. Căpeteniile intră în curtea preotului, care-i aşteaptă cu masa pregătită. Aici, primul colind al flăcăilor este „Naşterea“.
Colindatul cetei se încheie în ziua de Crăciun, pe la orele amiezii, când flăcăii se întorc la gazdă şi spun colinda „A Crăciunului“. Căpeteniile numără în faţa feciorilor banii adunaţi, din care vor plăti lăutarii care vor cânta la petrecerea „Buţii“. În a doua zi de Crăciun, colinda flăcăilor răsună în faţa altarului bisericii din Deal. „Un moment important din a doua zi de Crăciun este hora. Feciorii şi fetele încolonaţi frumos merg cântând cu ceteraşii în frunte la mai marii satului: preot, dascăl, primar. Aici încing hore cu strigături şi voie bună, de răsună satul. Căpeneniile urmăresc cu mare atenţie, ca nu cumva vreo fată să rămână nejucată, dar şi buna desfăşurare a petrecerii şi întreţinerea bunei dispoziţii“, încheie profesorul Başa. (Text scris de NICU NEAG)
Reţete de Crăciun de la 1910 pentru pâine, turtă, colăcei umpluţi şi prăjitură cu stafide
Rituri ale dacilor „coborâte“ în obiceiul „Ceata feciorilor“ de pe valea Mureşului