Academician Ionescu-Tîrgovişte: Înfiinţăm un fond pentru salvarea Institutului Cantacuzino

Academicianul Constantin Ionescu-Târgovişte, preşedintele Asociaţiei Medicale Române, spune că va fi înfiinţat un fond pentru salvarea Institutului Cantacuzino, unitate medicală strategică de care România are nevoie mai ales în contextul apariţiei unor boli noi, precum Ebola.

„Am decis înfiinţarea unui fond pentru salvarea institutului. Am fost impresionat de reacţia studenţilor de la Medicină, care au acolo cursuri de Microbiologie. Institutul este un brand asociat cu Institutul Pasteur. Face vaccinuri de pe 100 de ani, şi nu numai vaccinuri", a spus profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte, preşedintele Asociaţiei Medicale Române, fost director al Institutului "Nicolae Paulescu”.

Potrivit medicului, problemele au început atunci când "cineva" din Ministerul Sănătăţii a oprit vaccinurile antigripale, pe care le-a considerat neconforme.

„Criza a început când institutul a făcut vaccinuri antigripale şi cineva din Ministerul Sănătăţii a considerat că nu corespund, şi s-a dat dispoziţie să se importe din străinătate. Loturile de vaccinuri româneşti au fost aruncate. Deci, pagubă de două ori. Cred că Institutul Cantacuzino este un institut totalmente strategic. Studiile epidemiologice şi bolile apărute în ultimii ani - Ebola, viruşi de tot felul, H5N1, gripa aviară - arată că avem nevoie urgentă de institut care trebuie să producă pentru noi şi care poate şi exporta. Nu să importăm noi pentru că am distrus ceea ce aveam”, a adăugat academicianul Constantin Ionescu-Tîrgovişte.

Fostul director al Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" a mai spus că toate institutele strategice trebuie eficientizate.

„Tot ce este strategic trebuie adus la parametrii normali de funcţionare. Trebuie eficientizat totul. Şi trebuie puşi la conducere manageri competenţi, cu forţă şi viziune. De la profesorul Ştefan Combiescu încoace, Institutul nu a mai fost condus aşa cum trebuie. Iar managerul trebuie să se bată cu cei care iau decizii pe hârtie, în birourile din ministere”, a mai spus academicianul.

Întrebat ce se mai întâmplă cu cercetarea românescă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte a spus că niciodată nu a cunoscut un gol mai mare.

„Cercetarea românească nu a cunoscut niciodată un gol mai mare. Un proiect bun de cercetare se bazează pe cazuistică, deci practicianul e cel mai bun cercetător. Iar cercetarea în România e o mare problemă. De la 1890 până azi, cercetarea nu a cunoscut un gol mai mare ca în ultimii doi ani. Să vă dau un exemplu: acum vreo patru ani, am câştigat un proiect prin POSDRU. A fost o competiţie extrem de corectă - lucrările au fost depuse în limba engleză, iar evaluările s-au făcut în străinătate. După doi ani, finanţarea s-a întrerupt pentru un an, apoi s-a reluat, dar cu fondurile înjumătăţite. Banii rămaşi au fost transferaţi spre alte proiecte. Cum se poate întrerupe un proiect de cercetare în medicină? Ce se întâmplă cu pacienţii pe care îi ai în studiu? E cel mai grav lucru care se poate întâmpla. Asta în condiţiile în care munca de cerctare este, în ansamblul ei, profitabilă"”, a continuat academicianul.

Profesorul Constantin Ionescu-Tîrgovişte a explicat cum se pot face bani din cercetare.

„Dacă din 100 de proiecte, trei duc la realizarea unor produse, se acoperă din plin cheltuiala cu toate. E profitabilă (cercetarea, n.r.), dar e nevoie de bani şi de management. Chiar şi proiectele pe bani europeni ar putea fi mai bine organizate. Rămânem adesea fără reactivi, esenţiali în cercetare şi foarte scumpi. Iar dacă nu susţinem cercetarea românească, dacă nu facem produse româneşti, în orice domeniu, vom rămâne veşnic importatori. La Institutul Cantacuzino produceam, prin metode imune, inclusiv reactivi. Eu însumi am lucrat cu kit-uri de reactivi anticorpi antiinsulinici făcuţi la acest institut”, a adăugat Ionescu-Tîrgovişte.