Poluarea ajută ambrozia să ne facă viața un calvar. Recomandările medicilor alergologi

August, septembrie, ba chiar și octombrie sunt lunile de vârf în care polenul de ambrozie este foarte prezent și tot atât de agresiv. Medicii alergologi atrag atenția că numărul persoanelor alergice la ambrozie este în creștere.

Prevalența alergiei la polenul de ambrozie este în creștere la nivel mondial. Cauzele sunt, în principal, schimbările climatice și poluarea. Acestea contribuie atât la creșterea producției și a concentrației atmosferice de polen, cât și la mărirea duratei în care polenurile sunt prezente și a agresivității acestora. „Sensibilizarea la polenul de ambrozie provoacă rino-conjunctivită și astm, iar creșterea duratei sezoanelor polinice determină creșterea duratei simptomelor și afectează calitatea vieții pacienților alergici“, atrage atenția prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC).

În România, durata sezonului în care se manifestă alergia la ambrozie poate varia în funcție de factorii de mediu, dar se manifestă cu precădere în lunile august-septembrie și se prelungește, uneori, și în luna octombrie, mai spune experta.

Semnele alergiei

În general, simptomele rinitei alergice se dezvoltă la 1 din 5 copii până la vârsta de 2-3 ani, la aproximativ 40% dintre copiii cu vârste de până la 6 ani și la 30% dintre adolescenți.

„În zona de Vest a României, datele statistice din ultimii 10 ani relevă o tendință îngrijorătoare de creștere a numărului de persoane cu afecțiuni alergice cauzate de ambrozie, care poate ajunge până la 60% dintre cei cu rino-conjunctivită alergică, pacienți care dezvoltă în timp și simptome de astm. Simptomele respiratorii cauzate de polenul de ambrozie pot fi atât de severe, încât mulți dintre pacienții alergici sunt nevoiți să părăsească orașul în perioada polinică de vârf, lunile august/septembrie“, mai spune prof. Panaitescu.

Simptomele tipice în timpul expunerii la polen includ: strănut – frecvent în salve, obstrucție nazală, prurit nazal și rinoree apoasă anterioară sau posterioară. Inflamația alergică poate progresa și la nivelul ochilor, urechilor, sinusurilor feței și la nivelul faringelui, cu apariția unor simptome adiționale în aceste zone. Cel mai frecvent se asociază simptomele oculare, manifestate prin prurit, înroșirea ochilor, lăcrimare și edem palpebral bilateral. În formele severe de rinită alergică apare și alterarea calității somnului, a capacității de concentrare și desfășurare a activităților zilnice, sportive sau școlare.

Unii pacienți dezvoltă și astm, manifestat prin episoade de tuse seacă, senzație de lipsă de aer sau de compresiune toracică, respirație dificilă și zgomotoasă, simptome care se pot exacerba în crizele de astm. De asemenea, copiii cu rinită alergică pot dezvolta sinuzită recurentă, otită medie sau eczemă.

În ce constă tratamentul

Cele mai importante recomandări de protecție în timpul expunerii la polenul de ambrozie se referă la păstrarea ferestrelor mașinii și ale casei închise; evitarea expunerii la polenuri în perioadele cu nivelul cel mai ridicat; limitarea drumețiilor; limitarea greblării frunzelor; utilizarea aparatelor de aer condiționat în casă și în mașină; instalarea filtrelor de aer portabile, cu particule de înaltă eficiență.

În ceea ce privește tratamentul, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu recomandă vizita la medic, dar și informarea din surse oficiale: „Terapia farmacologică recomandată de ghidurile internaționale cuprinde produse sigure, eficiente și ușor de administrat, care trebuie personalizate în funcție de simptomele fiecărui pacient de către medic. Durata terapiei trebuie să acopere toată durata sezonului polinic, cât mai precoce și, în cazul celor cu simptome de astm, să fie prelungită cu încă o lună după încetarea sezonului, deoarece inflamația alergică se menține. De asemenea, pentru a limita efectele acestei afecțiuni din ce în ce mai răspândite, este nevoie de o informare corectă, din surse oficiale, privind prevenția și tratamentul acesteia“, a declarat experta.

O altă opțiune pe care pacienții din România o au la dispoziție este imunoterapia cu alergen (AIT). „Imunoterapia cu alergen presupune administrarea repetată de alergen la intervale regulate de timp, cu scopul de a modula răspunsul imunitar în vederea reducerii simptomelor, scăderii utilizării medicației, cât și pentru a preveni apariția de noi sensibilizări și a astmului. AIT este singura opțiune terapeutică prin care se modifică evoluția bolii alergice și are potențial curativ. Imunoterapia cu alergen se inițiază cu cel puțin 4 luni înaintea sezonului polinic de ambrozie și are o durată de 3-5 ani, iar beneficiile clinice obținute pot persista ani întregi după finalizarea tratamentului“, a adăugat specialista.

Ambrozia – sau iarba pârloagelor, cum i se mai spune – este o buruiană care se răspândește pe orice teren nelucrat, dar și în parcuri, și în grădini necosite și are capacitatea de a produce alergii respiratorii severe.

Pentru că alergia la ambrozie a devenit în 2018 o problemă de sănătate publică, autoritățile obligă proprietarii de terenuri intravilane sau extravilane să desfășoare lucrări de stârpire a ambroziei. Perioada în care buruiana trebuie eliminată este aprilie-mai. Amenzile pentru necurățarea terenurilor sunt cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.

Alergia la ambrozie a devenit în 2018 o problemă de sănătate publică.