Europa, în pericol? Cum ar afecta securitatea continentului reducerea prezenței militare SUA. Analist militar: „Moscova știe că nu are nicio șansă”

Pentagonul a confirmat oficial retragerea a 5.000 de militari americani din Germania în decurs de un an, o mișcare ce ar putea fi urmată de măsuri similare în Italia și Spania, conform avertismentelor președintelui Donald Trump. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni fără precedent între Washington și aliații europeni, generate de divergențele legate de războiul din Iran. Colonelul (r) Ion Petrescu a explicat pentru „Adevarul” că această perspectivă nu ar trebui să sperie Europa, în condițiile în care, cumulat, statele dispun de o forță militară net superioară în comparație cu armata lui Vladimir Putin.

Timp de opt decenii, prezența militară americană în Europa a fost coloana vertebrală a securității continentului. De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și până astăzi, zeci de mii de soldați americani staționați pe teritoriul european au reprezentat atât un scut real, cât și un semnal de descurajare adresat oricărui potențial agresor, în primul rând Rusiei.

Astăzi, acea arhitectură strategică este pusă sub semnul întrebării chiar de la Washington. Președintele Donald Trump a transmis că ia în calcul o retragere parțială a trupelor americane din Italia și Spania. Vineri, „secretarul Apărării a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania”, a declarat purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului. Anunțul a intervenit într-un moment de tensiuni între Washington și mai mulți aliați europeni, legate de războiul din Iran.

85.000 de soldați americani în Europa

Tensiunile au escaladat rapid după un schimb dur de replici între Trump și Friedrich Merz. Cancelarul german afirmase că „americanii nu au, în mod evident, nicio strategie" în Iran și că Teheranul „umilește" prima putere mondială, declarații care au provocat reacția dură a liderului american. Merz nu a răspuns direct amenințărilor cu retragerea militară, dar a pledat pentru menținerea unui parteneriat transatlantic solid în cadrul NATO.

Întrebat direct de jurnaliști despre Italia și Spania, Trump nu a lăsat loc de interpretări. „Da, probabil că o voi face. De ce n-aș face asta? Italia nu a fost de niciun ajutor. Spania a fost oribilă. Absolut." Pe platforma sa Truth Social, Trump a transmis că „o decizie va fi luată foarte curând", sugerând că administrația americană analizează o recalibrare majoră a prezenței sale militare în Europa.

La sfârșitul anului 2025, Italia avea 12.662 de soldați americani activi, Spania 3.814 și Germania 36.436, conform cifrelor oficiale. La nivel continental, Pentagonul menționează că în Europa sunt dislocați în prezent aproape 85.000 de militari americani, un număr care a variat între 75.000 și 105.000 de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. 

Italia, Spania și Germania găzduiesc baze importante ale armatei americane, folosite pentru operațiuni aeriene, navale și logistice, dar și ca puncte-cheie pentru desfășurări militare în alte regiuni. O eventuală reducere a acestor efective ar marca o schimbare semnificativă în postura militară a Statelor Unite în Europa și ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă a alianței NATO.

„Primul efect concret va fi afectarea dispozitivului defensiv al Statelor Unite”

Baza aeriană Aviano din Italia, portul naval de la Rota din Spania și, mai ales, Ramstein din Germania, cel mai mare aeroport militar american din lume, reprezintă noduri logistice critice pentru orice operațiune NATO, de la proiectarea forței în estul Europei până la misiunile de supraveghere și comandă pentru alte teatre de operații.

Colonelul (r) Ion Petrescu, analist militar, absolvent al Colegiului de Studii Internaționale și de Securitate din cadrul Centrului „George C. Marshall" din Germania, se declară sceptic în privința faptului că administrația americană își va duce la îndeplinire aceste amenințări.  

„Am rezerve serioase că Departamentul de Război al SUA ar susține o asemenea hazardată opțiune prezidențială. Dacă această minune geopolitică s-ar întâmpla, primul efect concret va fi afectarea dispozitivului defensiv al Statelor Unite, care prin evoluția istorică deja cunoscută este unul transatlantic. În plus, așa cum au probat evenimentele de ultimă oră, forțele armate poloneze și cele ale României, plus grupurile estice de luptă ale NATO rămân, incontestabil, pilonii solizi, disuasivi ai defensivei aliaților la frontiera de est a NATO. Un proverb rusesc susține că... «Glonțul ocolește pe cel ce nu se teme de moarte.» Dar, după cum arată acum economia rusă, întrebarea firească este: «Pentru cine vor bate clopotele la Kremlin?...»", spune Ion Petrescu.

Referitor la impactul asupra flancului estic, analistul subliniază Armata română, alături de cele ale altor state partenere, posedă deja tehnici de luptă superioare celor utilizate de Armata rusă.

„În linia întâi de apărare vor rămâne, laolaltă, militarii români și polonezi, susținuți de grupurile aliate aferente de luptă, care au deja tehnici de luptă superioare celor utilizate de combatanții profesioniști ruși. Și să nu uităm ce a afirmat public vizionarul general Constantin Degeratu: «Apărarea României se va face pe Nistru.» Asta, evident, la cererea legitimă a guvernului de la Chișinău vizat, în mod constant, de pericolul unei invazii militare rusești", a explicat colonelul. 

„Resursele armatelor europene sunt de peste 4 ori mai mari decât potențialul actual al armatei putiniste"

În opinia sa, Europa nu ar trebui să se sperie de o eventuală dezangajare americană, în condițiile în care dispune de o forță militară net superioară Armatei ruse. 

„Resursele umane unificate ale armatelor statelor democratice europene și dotarea cu armamente moderne este de peste 4 ori mai mare decât potențialul actual al armatei putiniste. Organizarea unor forțe armate combinate ar genera un tăvălug militar aliat de neoprit cu mijloace de luptă convenționale. Deja Moscova știe că nu are nicio șansă într-o asemenea ipoteză, motiv pentru care periodic agită spectrul recurgerii la armele nucleare, scenariu în care China comunistă va avea o delimitare deloc plăcută pentru Putin", a subliniat Ion Petrescu.