Un ziar din SUA a scris povestea unui român care a fugit de comunism şi a ajuns om de afaceri în New York

O publicaţie din Manhattan a scris despre drumul lung pe care l-a străbătut un român, după ce a fugit din ţara natală în perioada comunismului, până să ajungă în New York. A locuit în tabere de refugiaţi din Tripoli şi din Viena, şi le-a telefonat celor dragi abia când a ajuns unde şi-a propus: în America.

În 1980, când George Burciu avea 32 de ani, România se afla într-o situaţie atât de proastă, încât Libia i-a părut românului mult mai atrăgătoare, scrie dnainfo.com.

"În România, condiţia era să munceşti pentru Guvern, iar Guvernul îţi dădea un job, o casă şi salariu. Nu aveai voie să cumperi mai mult de două sau trei proprietăţi şi era foarte dificil chiar să îţi cumperi o maşină", a declarat Burciu.

Ziarul american îi pune pe cititorii săi în temă cu ceea ce a înseamnat perioada comunismului în România: două milioane de oameni omorâţi sau persecutaţi şi o sărăcie lucie din cauză că România exporta cea mai mare parte a bunurilor agricole sau industriale pentru a-şi plăti datoriile.

După 12 luni în Libia, timp în care a locuit într-un apartament aglomerat, alături de alţi români, George Burciu a decis că a venit vremea să plece. Paşaportul său era reţinut la aeroportul din Tripoli, de către autorităţile române, aceasta fiind procedura standard pentru a-i împiedica pe muncitori să zboare oriunde vor.

Cu bagajul în mână, românul şi-a spus: "Când îmi dau paşaportul, o să fug". Aşa a şi făcut, numai că spre norocul lui, nimeni nu l-a urmărit.

Pentru a putea ajunge în Europa, Burciu a mers la toate ambasadele europene din Tripoli, însă se lovea de fiecare dată de un refuz, deoarece pentru viză avea nevoie de semnătura angajatorului său.

A obţinut în final viza iar în iunie 1981 a ajuns în Viena, cu 450 dolari şi vorbind doar română.

A locuit într-o tabără de refugiaţi alături de români care aparţineau de Biserica Baptistă până când a fost programat la un interviu la Ambasada Americii pentru a obţine viză.

După trei luni, intervievatorul său l-a întrebat dacă a fost persecutat în România, fiind baptist, după cum se întâmpla cu cei mai mulţi creştini. George Burciu a răspuns că nu, iar prietenii pe care şi-i făcuse în tabără au râs de sinceritatea sa, spunându-i că nu are nicio şansă să obţină viza. Cu toate că nu a ştiut să mintă, la 19 septembrie 1981, Burciu a a aterizat singur pe aeroportul John F. Kennedy din New York.

A sunat singura persoană pe care o cunoştea în New York, şi-a anunţat familia că a ajuns în America şi, deşi specialist în maşini grele, românul a început să lucreze în hidroizolare pentru că nu ştia deloc engleză.

"Nu mi-am imaginat niciodată câte trenuri şi câte staţii sunt aici. Cum funcţionează toate? Cum conduceţi maşinile aici? Erau foarte multe lumini, multe maşini. La început, când am venit, nu ştiam nimic. Dar mi-am deschis ochii către oameni, către lumea întreagă", a declarat românul originar din Constanţa.

După doi ani, Burciu a adus-o în SUA pe Maria, logodnica sa, care în 1983 i-a devenit soţie. Cei doi au împreună două fete, iar George a pus bazele unei afaceri, Linden Enterprise Corp., în Long Island City, care se ocupă de hidroizolare, acoperişuri, zidărie şi alte lucrări. A obţinut cetăţenia americană după trei ani iar acum este proprietarul a trei case în Queens.

La sfârşitul anilor '90, după căderea comunismului, s-a întors în România pentru prima dată după aproape un deceniu.