LIVE TEXT Începe prima reuniune a Consiliului pentru Pace, la Washington. Participă peste 20 de țări. Nicușor Dan, prezent ca observator
0Președintele american Donald Trump va găzdui joi, la Washington, prima reuniune a nou-înființatului său Consiliu pentru Pace, în cadrul căreia statele participante vor anunța angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, a transmis miercuri Casa Albă.
UPDATE 10.50 Lideri controversați la primul Consiliu al Păcii condus de Donald Trump
Reprezentanți ai unor regimuri autoritare și lideri politici controversați din întreaga lume se pregătesc să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, un organism internațional înființat de fostul președinte american Donald Trump. Scopul declarat al Consiliului este gestionarea reconstrucției în Gaza, însă Trump a extins mandatul, numindu-l „cel mai important organism internațional din istorie”, potrivit The Guardian.
Criticii, inclusiv lideri ai unor state tradițional aliate SUA, avertizează că inițiativa riscă să ocolească Organizația Națiunilor Unite și să creeze un club internațional condus după criteriile personale ale lui Trump.
Până în prezent, nu se știe câți dintre cei peste 20 de membri ai Consiliului vor fi prezenți fizic la întâlnirea de joi, 19 februarie. Mai multe țări printre care Italia și Grecia au ales să trimită doar observatori.
Printre participanți se numără prim-ministrul egiptean Mostafa Madbouly, care îl reprezintă pe președintele Abdel Fattah al-Sisi, considerat de organizațiile internaționale „din ce în ce mai autoritar”, și ministrul turc de externe Hakan Fidan, apropiat al președintelui Recep Tayyip Erdoğan.
Ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar îl va reprezenta pe Benjamin Netanyahu.
Din Asia vor participa prim-ministrul cambodgian Hun Manet, care a preluat conducerea după tatăl său Hun Sen într-un transfer catalogat drept „nedemocratic”; președintele indonezian Prabowo Subianto, care a oferit trupe pentru Gaza.
De asemenea, mai participă președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev; prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif; președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev și secretarul general al Partidului Comunist Vietnamez, Tô Lâm.
Toate aceste state sunt considerate „parțial libere” cu limitări semnificative ale libertăților politice și civile.
Din Europa, participă prim-ministrul albanez Edi Rama, prim-ministrul maghiar Viktor Orbán, apropiat al lui Trump, și președinta kosovar Vjosa Osmani, singura femeie membră fondatoare a Consiliului.
În America de Sud, președintele argentinian Javier Milei, aliat al lui Trump, va reprezenta o țară evaluată drept „liberă”, însă cu tensiuni politice interne.
Criticii internaționali avertizează că prezența liderilor cu regimuri controversate sau autoritare ar putea afecta legitimitatea Consiliului, iar membrii tradiționali ai comunității internaționale privesc cu scepticism inițiativa, catalogând-o drept o oportunitate politică unilaterală a fostului președinte american.
La reuniune vor participa peste 20 de țări, iar președintele României, Nicușor Dan, se numără printre puținii lideri din Uniunea Europeană prezenți, cu statut de „observator”.
Majoritatea statelor europene au refuzat invitația, iar decizia Bruxelles-ului de a o trimite pe comisarul european Dubravka Šuica a stârnit controverse în interiorul blocului comunitar.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că statele membre s-au angajat inclusiv să furnizeze mii de persoane pentru o forță internațională de stabilizare în Gaza. Trump va prezida prima parte a reuniunii, urmând ca după să plece într-o vizită în statul Georgia.
Consiliul pentru Pace a fost înființat oficial la 23 ianuarie, la Davos, pe baza unei rezoluții a Consiliul de Securitate al ONU, ca parte a planului lui Trump pentru Gaza.
„Preşedintele are un plan şi o viziune foarte îndrăzneţe şi ambiţioase pentru reconstrucţia şi refacerea Gazei, care sunt în plină desfăşurare datorită Consiliului pentru Pace. Aceasta este o organizaţie legitimă, care are zeci de ţări membre din întreaga lume”, a subliniat Leavitt.
Inițiativa este privită în mod critic de unele puteri globale și aliați tradiționali ai SUA. Oficialii Vaticanului au susținut că gestionarea crizelor ar trebui coordonată de ONU, iar Papa Leon a refuzat invitația de a se alătura Consiliului, decizie calificată de Casa Albă drept „profund regretabilă”.
Dintre cele cel puțin 60 de state invitate, 27 au acceptat până în prezent să devină membre, Bulgaria, Ungaria, Albania și Kosovo fiind singurele țări europene cu statut deplin. Alte state, printre care Italia, Grecia, Cipru și România, precum și Uniunea Europeană, participă doar ca observatori, ceea ce înseamnă că nu vor participa la luarea deciziilor.
Planul lui Trump prevede ca acest Consiliu să supravegheze guvernarea temporară a Gazei, pe fondul armistițiului fragil dintre Hamas și Israel. Ulterior, Trump a anunțat intenția de a extinde mandatul Consiliului pentru a aborda conflicte globale, ceea ce a stârnit temeri că organismul ar putea concura cu ONU.
Este de aşteptat ca SUA să anunţe fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari de la statele membre „pentru eforturile umanitare şi de reconstrucţie din Gaza”.
„Pe 19 februarie 2026, mă voi întâlni din nou cu membrii Consiliului pentru Pace la Institutul pentru Pace Donald J. Trump din Washington D.C., unde vom anunţa că statele membre au promis peste 5 miliarde de dolari pentru eforturi umanitare şi de reconstrucţie în Fâşia Gaza”, a scris duminică liderul de la Casa Albă pe platforma de socializare Truth Social.
Controversele s-au amplificat după ce Trump a oferit locuri în Consiliu premierului israelian Benjamin Netanyahu și președintelui rus Vladimir Putin, ambii vizați de anchete ale Curții Penale Internaționale. Până în prezent, doar Netanyahu a acceptat oficial invitația.