Donald Trump, deschis la renegocierea planului pentru Ucraina: „Nu este forma finală”
0Președintele Donald Trump a declarat că planul Statelor Unite pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina nu reprezintă „ultima sa ofertă” pentru Kiev, după ce mai mulți lideri occidentali și-au exprimat rezervele față de propunerile Washingtonului.
Sâmbătă, lideri din Europa, Canada și Japonia au transmis că documentul american conține elemente „esențiale pentru o pace justă și durabilă”, dar ar avea nevoie de „muncă suplimentară”. Printre punctele problematice identificate se numără modificarea granițelor și limitele stabilite pentru armata Ucrainei.
Duminică, oficiali de securitate din Marea Britanie, Franța, Germania, SUA și Ucraina urmează să se întâlnească la Geneva, în Elveția, pentru noi discuții.
În același timp, președintele Volodimir Zelenski avertizează că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră”, în contextul în care Washingtonul presează Kievul să accepte un plan considerat de mulți favorabil Moscovei.
Trump a oferit Ucrainei termen până la 27 noiembrie pentru a accepta planul în 28 de puncte. Președintele rus Vladimir Putin a spus că documentul ar putea constitui „baza” unei înțelegeri.
„Nu este ultima mea ofertă”
Întrebat sâmbătă dacă varianta actuală este forma finală, Trump a declarat jurnaliștilor la Casa Albă: „Nu, nu este ultima mea ofertă”.
„Într-un fel sau altul trebuie să-i punem capăt (războiului), deci lucrăm la asta”, a adăugat Trump potrivit News.ro.
La negocierile de la Geneva vor participa secretarul de stat american Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff. Regatul Unit va fi reprezentat de consilierul pentru securitate națională Jonathan Powell.
Summitul G20 și poziția aliaților
Declarația comună emisă sâmbătă la summitul G20 din Africa de Sud a fost semnată de lideri din Canada, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Japonia, Țările de Jos, Spania, Regatul Unit, Germania și Norvegia, alături de doi înalți oficiali ai Uniunii Europene.
Documentul notează: „Considerăm astfel că draftul este o bază care necesită muncă suplimentară. Suntem gata să ne implicăm pentru a ne asigura că o viitoare pace este sustenabilă. Suntem de acord cu principiul că granițele nu trebuie schimbate cu forța”.
Semnatarii își exprimă îngrijorarea și față de „limitațiile propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar lăsa Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”. De asemenea, se subliniază că elementele referitoare la UE și NATO ar necesita acordul statelor membre ale acestor organizații.
Discuții telefonice înaintea negocierilor
Premierul britanic Keir Starmer, prezent la summitul G20 de la Johannesburg, a discutat sâmbătă la telefon cu președintele Zelenski, apoi cu președintele Trump.
Un purtător de cuvânt oficial a transmis că, în discuția cu Trump, Starmer „a relatat discuțiile care au avut loc în Coaliția de Voință înaintea summitului G20 de astăzi”.
Potrivit sursei, „liderii au agreat că echipele lor vor lucra împreună mâine, la Geneva, la propunerea de pace a SUA, cu 28 de puncte. Ei au stabilit să discute din nou mâine”.
Anterior, Starmer și-a exprimat îngrijorarea față de limitările impuse armatei Ucrainei în planul american: „Este esențial ca Ucraina să poată să se apere dacă se ajunge la o încetare a focului”.
Ce prevede planul american
Proiectul de pace al SUA propune retragerea trupelor ucrainene din zonele din estul regiunii Donețk pe care le controlează în prezent, precum și din regiunea vecină Lugansk și din peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Documentul prevede și înghețarea liniei de front din regiunile Herson și Zaporijia, parțial ocupate de Rusia. Planul limitează armata Ucrainei la 600.000 de militari și prevede staționarea unor avioane de luptă europene în Polonia.
Kievul ar primi „garanții de securitate solide”, însă detaliile nu sunt specificate. Planul afirmă că „este de așteptat” ca Rusia să nu își invadeze vecinii și ca NATO să nu mai continue extinderea.
De asemenea, proiectul sugerează „reintegrarea Rusiei în economia mondială” prin ridicarea sancțiunilor și invitarea Moscovei înapoi în grupul G7, care ar redeveni astfel G8.