Rețeaua secretă care permite Rusiei să mențină în aer rachetele Iskander în pofida sancțiunilor
0Rusia continuă să importe, pe căi puțin vizibile, componente esențiale pentru propulsia rachetelor sale Iskander, în ciuda regimului internațional de sancțiuni. Printre furnizori se află o companie din Uzbekistan, strâns legată de familia Mittal, care în același timp investește în refacerea infrastructurii distruse în Ucraina, potrivit Forbes.
Atacurile cu rachete balistice Iskander-M au devenit un scenariu recurent în Ucraina. În noiembrie 2024, o astfel de rachetă a lovit un bloc din Krivoi Rig, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, ucigând o mamă și cei trei copii ai ei. Considerat unul dintre sistemele de armament cheie ale Rusiei, Iskander-M lovește fără preaviz, reducând semnificativ timpul de reacție al apărării antiaeriene ucrainene.
Propergolul – un amestec de combustibil și oxidant utilizat pentru propulsie – arde rapid și la temperaturi ridicate, propulsând racheta pe o traiectorie arcuită înainte de impact.
Cercetătorii Sam Cranny-Evans și Sidharth Kaushal, de la Royal United Services Institute (RUSI), au documentat o scădere vizibilă a ratei de interceptare a rachetelor Iskander-M începând cu 2024 — inclusiv în zonele acoperite de sistemele Patriot. În consecință, orașele ucrainene continuă să fie expuse unor atacuri care provoacă pierderi de vieți omenești, potrivit unei analize publicate de Forbes.
Rusia a apelat la cumnatul lui Lakshmi Mittal
Pentru menținerea producției acestor rachete, Moscova se bazează pe importuri dincolo de propriile granițe. Propulsorul rachetelor include perchlorat de amoniu, iar fabricarea acestuia necesită clorat de sodiu de înaltă puritate. Pe lângă livrările din China, Rusia a apelat la producătorul uzbek Farg‘onaazot, parte a conglomeratului Indorama Corporation, condus de cumnatul lui Lakshmi Mittal, directorul executiv al ArcelorMittal. O ironie dureroasă: familia asociată cu una dintre marile investiții industriale din Krivoi Rug se regăsește indirect într-un lanț de aprovizionare care susține rachetele ce vizează aceeași zonă.
În 2024, Farg‘onaazot a exportat în Rusia clorat de sodiu în valoare de 11,4 milioane de dolari, la care s-au adăugat încă aproape 7 milioane de dolari în prima jumătate a acestui an. China a reprezentat 61% din importurile rusești de clorat de sodiu în 2024, iar restul de 39% a provenit din Uzbekistan. Conștient de vulnerabilitatea acestei dependențe, Kremlinul încearcă să dezvolte capacități interne, însă noile instalații nu sunt așteptate să devină operaționale înainte de 2027.
Sancțiuni incomplete
Cloratul de sodiu se află pe lista sancțiunilor Uniunii Europene ca substanță ce susține capacitățile industriale rusești. Totuși, marii furnizori din Uzbekistan și China, inclusiv Farg‘onaazot, beneficiază de zone gri juridice care lasă loc unor ocoliri ale restricțiilor, afirmă Olena Iurcenko, directoare pentru analiză și investigații în cadrul Consiliului de Securitate Economică al Ucrainei. În prezent, doar o parte a lanțului de producție pentru combustibilul solid este acoperită de sancțiunile occidentale, care nu se aplică furnizorilor din state terțe.
„Pentru a remedia în mod credibil aceste lacune, este necesară includerea tuturor componentelor chimice ale combustibilului solid pe listele de sancțiuni, extinderea obligațiilor de conformitate la filialele din afara UE ale companiilor europene și impunerea de sancțiuni producătorilor străini implicați în aprovizionarea programului rusesc de rachete”, explică aceasta.