Laureat al Premiului Nobel: În goana după venituri rapide, omenirea nu mai progresează
0Tehnologiile folosite acum în toată lumea sunt la sfârşit de drum. Multe ţări, inclusiv, Rusia, vor trebui să plătească pentru greşelile comise în ultimele decenii, când în loc de investiţii în ştiinţa fundamentală s-a investit în tehnologii aplicative, care aduceau rezultate rapide.
Economiştii consideră că este vorba despre începutul stagnării globale. De această părere este laureatul Premiului Nobel, fizicianul Andrei Geim.
„Amintiţi-vă, acum zece ani noi schimbam calculatoarele la fiecare doi ani – atât de rapid evolua tehnica. Acum , credem că ne luăm un calculator sau telefonul mobil , dar îmbunătăţirile sunt minime şi se manifestă doar la nivel vizual, nu prin tehnologiile noi aplicate“, susţine Geim, citat de newfinance.ua.
Fizicianul a remarcat cu regret că economia şi ştiinţa sunt separate. Sub presiunea pieţelor, care doresc să obţină doar profit, cât mai mult şi mai rapid, se reduc investiţiile în ştiinţa universitară şi academică, în cercetările fundamentale. „Companiile care investesc pentru o perioadă de 50 de ani de acum înainte, pur şi simplu nu supravieţuiesc în acest sistem“, a constatat fizicianul.
„Fără o sursă de energie omenirea este sortită pieirii. Acest pericol, nu se ştie de ce, nu sperie pe nimeni, însă este real şi urmează să se producă mai repede de 50 de ani. Deocamdată, ne punem speranţa în petrol...”, a subliniat Geim.
„La dezvoltarea ştiinţei nu contribuie nici faptul că, pe parcursul ultimilor 50 de ani, după ce s-au încheiat războaiele armate şi cele reci, omenirea trăieşte în condiţii foarte confortabile. În aceste condiţii creierul s-a acoperit cu un strat subţire de grăsime”, spune laureatul Premiului Nobel.
„Pare un clişeu, însă războaiele şi industria militară stimulau investiţiile în ştiinţă. Sateliţi sau zboruri pe Lună au fost creaţi în goana înarmărilor“, mai spune Geim.
Andrei Konstantinovici Geim s-a născut la Soci, în Rusia, în 1958, dar acum are cetăţenie britanică şi olandeză. Este cunoscut pentru descoperirea unui material care îşi schimbă culoarea şi demonstraţii de levitaţie diamagnetică.
A primit premiul Nobel pentru Fizică în 2010, împreună cu un alt rus, Konstantin Novoselov, pentru „ experimente revoluţionare privind materialul bidimensional grafen“.