Veaceslav Negruţa: Şi cei de la Procuratură, şi cei de la Kroll cunosc numele beneficiarilor

Expertul Transparency International Veaceslav Negruţa este sigur că şi cei de la Procuratură, şi cei de la compania Kroll cunosc numele beneficiarilor, pentru că lista companiilor offshore prezentată în raportul Kroll 1 şi 2 presupune că există beneficiari.

Fostul ministru al Finanţelor mai spune că Kroll este o companie privată, ea face atât cât i se cere şi pentru un preţ la care s-a convenit. „Respectiv, caietul de sarcini şi contractul încheiat cu această companie stabileşte zona de competenţă a acestei companii şi, respectiv, vicierea unui raport, a unui studiu aşteptat de la această companie putea fi făcută exact acolo, în caietul de sarcini, când limitezi sau încerci să obţii doar ceea ce îţi este convenabil”, a declarat Veaceslav Negruţa într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.

„Vreau să vă atrag atenţia că, de fapt, pentru a ne da cu părerea cât de bun sau rău este acest raport, în spaţiul public lipsesc câteva documente. În primul rând, este vorba despre caietul de sarcini. Noi nu cunoaştem ce a cerut, ce a solicitat, ce a contractat Banca Naţională a Moldovei să aibă de la această companie Kroll. Dacă acest document se face public, atunci ne va fi mult mai uşor să înţelegem care este calitatea şi dacă Kroll a răspuns la toate întrebările pe care le-a adresat BNM, deci Republica Moldova în persoana BNM i-a solicitat să facă aceste lucruri”, a notat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Negruţa, nu se cunoaşte care este contractul şi ce prevăd clauzele contractuale, care este suma achitată pentru lucrarea făcută de Kroll, astfel încât să existe o părere că, într-adevăr, lucrul lor este pe măsură sau nu pe măsură şi dacă nu s-a plătit prea mult pentru această lucrare. „Dar revin la ideea că totuşi raportul Kroll 1 şi 2 sunt nişte lucrări care ne creează o anumită înţelegere a tot ce s-a întâmplat atunci”, menţionează Veaceslav Negruţa.

„Cert este că autorităţile de aici, am în vedere organele de urmărire, cu siguranţă au toată informaţia şi înţelegerea a tot ce s-a întâmplat. Întrebarea este de ce n-au făcut o investigaţie adecvată la tot ce s-a întâmplat în sectorul bancar? De ce au încercat, de fapt, pe de o parte, să dea o anumită interpretare şi direcţie, pe de altă parte, unele lucruri să le ascundă? Doar tot ce s-a întâmplat şi a descris Kroll în raportul său 1 se bazează pe informaţiile prezentate de Banca Naţională. Deci, dacă nu era Kroll 1, noi nu aveam să ştim că, de fapt, un grup anume de cetăţeni au consolidat şi au luat în proprietate şi sub control trei bănci, Banca Naţională despre asta ştia”, menţionează expertul.

Potrivit lui Veaceslav Negruţa, acest raport Kroll 1 şi 2 este interesant doar pentru un cerc foarte restrâns de cetăţeni, poate procurori, poate economişti, poate finanţişti, dar ceea ce este important pentru spaţiul public, pentru oameni, este exact lista beneficiarilor. „Această fâstâceală care se întâmplă, acest ping-pong vine probabil din considerentele de sensibilitate pentru anumite categorii de beneficiari şi apariţia lor în spaţiul public ar putea să le creeze un disconfort anume”, a mai spus Veaceslav Negruţa.