Schimbarea la faţă a instituţiei ombudsmanului
0Pe 30 octombrie expiră mandatul a trei din cei patru avocaţi parlamentari. Ministrul Justiţiei speră că până atunci Parlamentul va vota un proiect de lege ce va modifica modalitatea de selectare şi numire a ombudsmanului.
Instituţia avocatului parlamentar a devenit celebră în această vară datorită ombudsmanului Aurelia Grigoriu, care a provocat un adevărat scandal diplomatic. Aceasta a declarat, în cadrul unei conferinţe internaţionale, de la tribuna Parlamentului de la Erevan, că „Armenia este un stat «agresor» în conflictul din Nagorno-Karabah“ şi că a ocupat 20% din teritoriul Azerbaidjanului. Atunci, specialiştii au pus sub semnul întrebării modalitatea de selectare a avocaţilor parlamentari, dar şi eficienţa lor. Chiar dacă comisia parlamentară pentru drepturile omului a analizat comportamentul Aureliei Grigoriu şi a decis că aceasta şi-a depăşit atribuţiile, jurista nu a fost sancţionată, fiind lăsată de autorităţi să-şi exercite mandatul până la capat.
Mai multă transparenţă şi independenţă
Ministerul Justiţiei a decis să reformeze această instituţie, astfel încât să nu mai există patru avocaţi parlamentari, ci un avocat al poporului cu trei adjuncţi, toţi numiţi de Parlament pe un mandat de şapte ani. Proiectul a fost deja avizat de Guvern şi de câteva comisii parlamentare şi ar urma să fie inclus în ordinea de zi a şedinţelor plenară. Iniţiativa legislativă ar urma să ofere transparenţă în procesul de selectare şi mai multă independenţă avocatului parlamentar. „S-a făcut analiza activităţii acestei instituţii pe o durată de mai mult de zece ani. Am văzut carenţele şi am decis să elaborăm o nouă lege care va face o instituţie puternică. Ideea de bază este asigurarea independenţei instituţiei ombudsmanului. Sunt modificări serioase la procedura de selectare“, explică ministrul Justiţiei Oleg Efrim.
Dacă proiectul va fi votat, ombudsmanul va avea trei adjuncţi, dintre care unul responsabil pentru drepturile copilului. „Şi dacă acesta iese cu declaraţii şi propuneri care pot să deranjeze clasa politică, am prevăzut garanţii pentru asigurarea independenţei lui. Numirea se va face în rezultatul unui concurs public. Noi propunem ca ombudsmanul să fie numit cu o majoritate simplă, iar demiterea să fie cu o majoritate de 3/5“, mai explică Oleg Efrim, fost avocat parlamentar.
„În 2009, avocaţii parlamentari nu şi-au făcut meseria“
Părerile specialiştilor sunt însă împărţite. Bunăoară, vicepreşedintele Parlamentului Liliana Palihovici, în cadrul audierilor de la comisia pentru drepturile omului şi relaţii interetnice, a declarat că avem probleme la capitolul respectarea drepturilor copilului şi că acest domeniu nu trebuie să decadă la statutul de adjunct. „Voi insista şi voi face toate amendamentele ca să avem schimbare de concept la acest capitol. Este nevoie de un avocat special care să fie stabilit prin lege, nu coborât la statutul de adjunct“, a declarat Palihovici.
M-am adresat de câteva ori la avocaţii parlamentari şi nu prea am simţit ajutorul lor. Ne lăsau pe noi, avocaţii de rând, să ne confruntăm cu toate problemele. Natalia Moloşag avocat
Şi avocatul Natalia Moloşag crede că trebuie să există un specialist care să se ocupe de drepturile copiilor, însă acesta nu trebuie neapărat să fie un avocat al poporului. „Ar fi nevoie de un avocat al copilului. El este şi acum, dar ce rezultate avem? Nu prea înţeleg rolul lor de până acum. M-am adresat de câteva ori la avocaţii parlamentari şi nu prea am simţit ajutor sau susţinere din partea lor. Ne lăsau pe noi, avocaţii de rând, să ne confruntăm cu toate problemele“, menţionează Natalia Moloşag. „De exemplu, în cazurile de tortură din aprilie 2009, Centrul pentru Drepturile Omului şi avocaţii parlamentari nu şi-au făcut treaba. Nu au avut curajul de a fi acei adevăraţi avocaţi ai poporului. Au luat o poziţie de apărare a comisariatelor de poliţie, în care, de fapt, s-au petrecut acele acţiuni de tortură“, a mai adăugat Natalia Moloşag.
Avocatul parlamentar Anatol Munteanu, directorul Centrului pentru Drepturile Omului, spune că proiectul de lege are părţi bune, dar şi carenţe. „Ridică mai multe semne de întrebare. Spre exemplu, care ar fi astăzi modul de conlucrare a adjunctului şi a avocatului poporului? Încercăm să îmbinăm într-o singură instituţie două entităţi juridice care necesită partea lor de independenţă. Noi am propus ca numărul adjuncţilor şi împuternicirile lor să fie determinat de către avocatul poporului“, a adăugat juristul.;