De ce n-au ajuns fructele şi legumele moldoveneşti în magazinele româneşti

Mari retaileri din România au anunţat că sunt gata să ofere spaţii de comercializare producătorilor de fructe şi legume din Moldova. Specialiştii spun că firmele de la noi ar fi putut să exporte peste Prut încă din 2010, dar au preferat piaţa rusească

În cadrul negocierilor moldo-române de la Bucureşti, atât reprezentanţii puterii, cât şi cei ai marilor retaileri şi-au manifestat, în general, interesul pentru susţinerea producătorilor din Republica Moldova privind comercializarea pe piaţa din România a fructelor şi legumelor proaspete, în urma restricţiilor impuse de Rusia.

„Republica Moldova este parte a Europei şi această activitate a cultivării fructelor şi legumelor trebuie menţinută, motiv pentru care aveţi toată susţinerea noastră, a organizaţiilor producătorilor din România“, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale al României.

Vor intra n negocieri cu hipermarketurile

Delia Nica, vicepreşedinta Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, a propus ca în perioada următoare să aibă loc discuţii între fiecare hipermarket şi producătorii din Republica Moldova, în vederea dezvoltării unui parteneriat avantajos pentru ambele părţi.

Totodată, s-a convenit că secretarul de stat Daniel Botănoiu şi viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova, Vlad Loghin, vor monitoriza stadiul realizării angajamentelor celor două părţi pentru desfacerea produselor moldoveneşti pe piaţa românească. În plus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România a trimis în Republica Moldova o echipă de experţi în domeniul fitosanitar pentru a pune la punct procedurile de acces al produselor agricole moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene.

Au rămas cu faţa spre Est

Actualele negocieri de la Bucureşti le repetă pe cele de acum patru ani, când Rusia a impus, la fel, unele restricţii la importul produselor agricole moldoveneşti.

„Atunci am ajuns la o înţelegere cu autorităţile române, care erau gata să ne ofere spaţiu la Bucureşti pentru a crea un terminal logistic, unde producătorii din Moldova să poată aduce marfa şi de unde să fie distribuită în toată ţara. Cu părere de rău, producătorii de fructe din Moldova nu s-au arătat interesaţi de acest proiect şi au preferat să exporte în continuare pe piaţa rusească“, îşi aminteşte Valeriu Cosarciuc, fost ministru al Agriculturii în Republica Moldova în perioada septembrie 2009 - decembrie 2010.

PATRU ANI PIERDUŢI

În opinia lui Cosarciuc, această greşeală ne-a costat scump. „Astfel s-au pierdut patru ani, timp în care producătorii moldoveni ar fi putut să intre pe o piaţă competitivă, să obţină o experienţă de export într-un stat din UE şi astăzi nu s-ar fi pomenit într-o situaţie atât de gravă. Majoritatea au preferat să continue exportul pe piaţa rusească. Argumentul principal a fost posibilitatea de a utiliza diverse scheme de evaziune la export, care sunt inadmisibile în cazul statelor UE. De exemplu, în facturi erau indicau preţuri mai mici, marfa putea să fie de altă origine etc.“, explică ex-ministrul, care este în prezent preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor.

Valeriu Cosarciuc consideră că la mijloc a fost şi nedorinţa multor producători de a-şi schimba mentalitatea de a face afaceri. El mai crede că, dacă în anii 2010-2013 s-ar fi exportat mai multe fructe şi legume pe piaţa UE, şi cotele de export pe piaţa comunitară ar fi fost mai mari decât cele oferite acum.

Cote duble, din 1 august

La începutul săptămânii, Uniunea Europeană a anunţat că va dubla, de la 1 august, cotele de export fără taxe vamale pentru produsele din Republica Moldova, negociate în Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Contingentele de export fără taxe vamale pentru mere vor fi majorate de la 40.000 până la 80.000 de tone, pentru prune - de la 10.000 la 20.000 de tone, iar pentru struguri - de la 10.000 la 20.000 de tone. Pentru că DCFTA va fi aplicat începând cu 1 septembrie, taxele vamale plătite de exportatorii moldoveni vor fi returnate.

Cerinţe pentru exportul în statele UE

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor i-a informat pe producătorii şi exportatorii moldoveni despre cerinţele pentru exportul fructelor şi legumelor către România şi alte statele din Uniunea Europeană. Actele de care au nevoie aceştia sunt: certificatul de inofensivitate (eliberat de către direcţiile teritoriale pentru siguranţa alimentelor), buletine de analiză obţinute în laborator, documente comerciale şi certificat fitosanitar, dar numai pentru următoarele culturi: vânătă, ardei, frunză de ţelină şi busuioc.

Probele de laborator necesare pentru eliberarea certificatelor fitosanitare şi de inofensivitate pot fi efectuate în următoarele instituţii: Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj şi Dezinfectare a Producţiei; Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă; Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău; Centrul de Standardizare şi Metrologie din municipiul Bălţi; Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie din Bălţi; Centrul de Standardizare şi Experimentarea Calităţii Producţiei de Conserve. 

Totodată, exporturile de fructe şi legume în UE se vor face doar prin trei posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar: cele din localităţile Giurgiuleşti, raionul Cahul; Leuşeni, raionul Hânceşti; Sculeni, raionul Ungheni