Ceartă pe gunoaie, la Ministerul Mediului

Visul mai multor primari de a avea în regiune o fabrică de prelucrare a deşeurilor poate fi spulberat de Ministerul Mediului. Autorităţile centrale spun însă că proiectele edililor nu au studii de impact asupra mediului.

În următoarele luni, în mai multe localităţi din ţară urma să înceapă construcţia a 11 întreprinderi care să producă energie electrică din gunoaie. Proiectul, realizat în cadrul programului „Ecoverde Moldova“, în colaborare cu autorităţile locale, presupune colectarea deşeurilor, sortarea lor şi transformarea în curent electric şi îngrăşământe ecologice.

Viceministrul Mediului Lazăr Chirică a expediat recent o circulară în subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat şi în toate localităţile unde urma să fie înălţate fabricile, cerând „o analiză amplă a situaţiei create“.

„Ministerul are interese“

„Deşi Ministerul Mediului la început a susţinut iniţiativa Mentor Group Holdings Consortium, acum însă şi-a dat seama că acest proiect dă peste cap planurile prevăzute în Strategia naţională de gestionare a deşeurilor, care urmează să fie implementat începând cu anul 2017“, declară Nicolae Tudoreanu, primar la Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, una dintre localităţile unde trebuia să apară o astfel de întreprindere.

Edilul se teme că îngheţarea proiectului va duce la „depozitarea“, în continuare, a gunoaielor prin râpi. „De când gunoiul e resursă naturală că se cere expertiza ecologică“, se întreabă Nicolae Tudoreanu. „Ministerul Mediului are interesul să împingă pe piaţă pe altcineva. Strategii sunt câte vrei, dar trebuie să aibă şi acoperire financiară“, spune nemulţumit şi Constantin Cojocari, primar la Edineţ.

La rândul său, Stanislav Groppa, vicepreşedinte la „Ecoverde Moldova“, susţine că expertiza ecologică şi de evaluare a impactului asupra mediului se face doar atunci când e vorba de contracte de concesiune ale resurselor naturale.

„Niciun primar din Republica Moldova nu administrează resurse naturale. Prin urmare, contractele semnate în domeniul de salubritate nu necesită nicio expertiză ecologică“, argumentează Groppa. Iar cât priveşte studiile de fezabilitate pentru fiecare proiect, iniţiatorii spun că acestea au fost transmise Agenţiei Proprietăţi Publice, conform Legii concesiunii, şi au fost avizate pozitiv.

„Nu stopăm proiectul, vrem o coordonare“

„Într-adevăr, am susţinut la început ideea, dar nu şi implementarea ei. La orice proiect trebuie făcută evaluarea impactului asupra mediului, să existe studiul de fezabilitate. Dar până acum nu au prezentat nimic. Noi nici nu ştim ce intenţionează să facă“, a adăugat Svetlana Bolocan, şef-adjunct al Direcţiei prevenirea poluării şi gestionarea deşeurilor de la Ministerul Mediului.

„Nu crerem o stopare a proiectulu, ci o coordonare ca planurile noastre să nu se suprapună“, mai adaugă funcţionara.

Finanţare externă

Lucrările de construcţie a celor 11 întreprinderi de prelucrare a deşeurilor urma să înceapă în această primăvară. În total, vor fi create 2.500 de locuri de muncă. Mentor Group Holdings Consortium finanţează integral realizarea proiectelor.