Ameninţată cu înfometarea, Rusia îşi pune speranţa în producţia agricolă proprie

În urma sancţiunilor impuse Rusiei de către Occident, securitatea alimentară a devenit una dintre principalele probleme pe agenda Moscovei. Cu toate acestea, producţia internă necesită investiţii mari, pe care Rusia nu şi le poate permite în situaţia în care se află. Guvernul rus va aloca sectorului agrar 50 de miliarde de ruble, o sumă puţin semnificativă pentru a spori producţia.

Experţii ruşi consideră că doctrina securităţii alimentare din Rusia, adoptată în urmă cu cinci ani, a servit drept un motor de creştere pentru complexul agroindustrial, conform unei analize TASS. În timp ce disponibilitatea produselor alimentare pentru clienţii ruşi s-a îmbunătăţit, independenţa alimentară a scăzut din cauza creşterii importurilor.

Restricţiile actuale la importul de alimente occidentale, deschide o oportunitate pentru creşterea considerabilă a producţiei interne a Rusiei. Cu toate acestea, acest lucru va necesita bani şi un dialog între autorităţile ruse cu producătorii agricoli.

Securitatea alimentară

Pe 30 ianuarie 2010, preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un decret pentru a aproba doctrina securităţii alimentare a Rusiei. Doctrina a descris securitatea alimentară Rusiei ca "o condiţie a economiei naţionale, care asigură independenţa alimentară a ţării, garanţii pentru fiecare cetăţean, disponibilitatea produselor alimentare potrivite cerinţelor legale şi în cantităţi nu mai mici decât normele de consum raţionale necesare pentru un stil sănătos de viaţă."

Doctrina spune că securitatea alimentară a Rusiei este una dintre principalele orientări privind menţinerea securităţii naţionale pe termen mediu şi un factor de conservare a statalităţii şi suveranităţii sale.

"Adoptarea doctrinei, gradul de conştientizare a securităţii alimentare ca o componentă a securităţii naţionale a fost un eveniment extrem de important şi a oferit un impuls puternic pentru o schimbare pozitivă,"a declarat pentru TASS,membra Academiei Ruse de Ştiinţă, Elmira Krilatih.

Dezvoltarea agriculturii ruse

În general, succese impresionante au fost atinse în agricultură, în industria de fabricaţie şi în domeniul agro-industrial. Producţia internă alimentară a Rusiei a crescut în ultimii ani, dar din păcate contribuţia importului este foarte importantă.

În 2013, Rusia a importat produse alimentare în valoare de 43 de miliarde de dolari, şi a exportat produse de 16 miliarde, a adăugat analista Elmira Krilatih. În momentul de faţă, cota de import se ridică la aproximativ 35%-45 % din alimente consumate, deşi statisticile variază considerabil de la o regiune la alta.

"Declinul nivelului de independenţă alimentară este extrem de periculos", a spus Krilatih. Ea susţine că creşterea importurilor este "un rezultat al politicilor prost elaborate şi un fel de euforie care s-a dezvoltat în perioada când profiturile de pe urma exportului de petrol şi gaze naturale erau foarte mari, iar politicile de marketing ale exportatorilor de produse alimentare europene erau foarte agresive."

Politica sancţiunilor

Când Rusia a impus sancţiuni şi a limitat importul de produse alimentare din ţările occidentale, perspectivele de afaceri pentru segmentul producţiei de alimente a economiei ruse s-au îmbunătăţit considerabil, crede analista.

"Este un mesaj bun, dar în cazul în care dezvoltarea producţiei interne este încetinită iar cea de investiţii scade, ţara s-ar putea trezi cu o situaţie dificilă. Potenţialul de producţie alimentară este bun, dar în timp ce importul rămâne îngheţat, acesta nu trebuie exploatat la nesfârşit."

Blocarea importului de produse lactate este principala problemă internă, a spus Krilatih. Un program special a fost adoptat pentru a încuraja producţia de lapte. Sunt necesare investiţii fundamentale pentru a restabili creşterea producţiei. În Rusia o vacă oferă în mediu 4.000 de litri de lapte pe an, în timp ce în Europa, 8.000-9.000 litri. ”Asta-i o industrie în care dacă se va investi considerabil, putem obţine rezultate asemănătoare cu cele ale occidentului, în timp de trei-patru ani. Trebuie să existe noi complexe agro-industriale şi o colaborare corespunzătoare a acestora cu fermele private."

Planul anticriză a guvernului

În conformitate cu planul anticriză a guvernului rus, sectrorul agro-industrial va primi în acest an suma de 50 miliarde de ruble. Krilatih vede această sumă ca fiind insuficientă. "Trebuie să existe împrumuturi, măsuri pentru a uşura presiunile fiscale asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. Există foarte mulţi manageri cu experienţă şi specialişti care sunt foarte interesaţi de afacerile legate de agricultură. Agricultorii ce au o afacere privată trec printr-o perioadă destul de grea. Ei sunt încă expuşi la înşelătorie şi la confiscările arbitrare de terenuri, respectiv numărul de ferme private este în scădere."

”Pentru a da un impuls puternic agriculturii, relaţiile dintre autorităţile regionale şi federale, şi cele cu producătorii agricoli ar trebui revizuite fundamental. Ar trebui să existe un dialog între producătorii şi comercianţii cu amănuntul cu oficialii ministeriali,"a menţionat Krilatikh. "În momentul de faţă un astfel de dialog nu este în curs de desfăşurare, în contrast cu ceea ce a fost observat chiar şi în perioada sovietică. Între timp , această situaţie poate fi schimbată destul de uşor. Dacă va avea loc un astfel de dialog, cei responsabili de luarea deciziilor vor avea mai bună înţelegere a stării reale a lucrurilor,” a adăugat analista.