Salvarea Mării Moarte cu apă din Marea Roşie, un proiect controversat

Utilizarea apei din Marea Roşie pentru salvarea Mării Moarte reprezintă miza unui proiect care nelinişteşte organizaţiile pentru protecţia mediului.

După ani întregi de studii tehnice, Banca Mondială a publicat versiunea finală a unui raport care susţine ideea de a săpa un canal de 180 de kilometri între Marea Roşie şi Marea Moartă, relatează cotidianul francez „Le Monde“.

Nivelul Mării Moarte coboară cu mai mult de un metru în fiecare an. Suprafaţa lacului s-a redus de la 950 de kilometri pătraţi la 637 de kilometri pătraţi în 50 de ani, potrivit Băncii Mondiale. Iordanul alimenta lacul, în 1950, cu 1.250 de milioane de metri cubi de apă. Astăzi, în schimb, Marea Moartă nu mai primeşte anual decât 260 de milioane de metri cubi de apă.

„Dacă nu se ia nicio măsură“, scrie Banca Mondială, acest fapt ar putea dăuna potenţialului turistic al regiunii.

Ideea unui canal între Marea Roşie şi Marea Moartă este studiată de mai bine de un secol. Accelerarea dispariţiei lacului sărat a condus la solicitarea responsabililor israelieni, iordanieni şi palestinieni ca Banca Mondială să conducă un studiu de fezabilitate în 2005.

Verdictul a fost că o investiţie de 10 miliarde de dolari ar putea ajuta la alimentarea Mării Moarte cu până la două  miliarde de metri cubi de apă, dar şi la construirea unei uzine de desalinizare pentru a îmbunătăţi aprovizionarea cu apă a regiunii.

Problema este însă că această propunere prezintă un risc ecologic, recunoaşte Banca Mondială, dar impactul poate fi „controlat şi redus la un nivel acceptabil“. Nu acelaşi lucru cred şi organizaţiile ecologiste care susţin că raportul este „iresponsabil“, iar concluziile sale „ignoră riscurile“.

Apa potabilă rezultată ar fi vândută la un preţ pe care populaţia din regiune nu şi-l poate permite, afirmă ONG-urile. „Adevăraţii beneficiari ar fi oamenii de afaceri israelieni asociaţi la construcţia celei mai mari uzine de desalinizare din lume şi companiile străine“ care se ocupă de construirea canalului, consideră Gidon Bromberg, director al organizaţiei „Prietenii Pământului“ din Israel.

Ministrul israelian al dezvoltării economice regionale, Silvan Shalom, a dat asigurări că guvernul face eforturi pentru ca proiectul să fie transformat în realitate. Cu toate acestea, iniţiativa ar trebui să reunească importante contribuţii internaţionale, ajutoare din partea străinilor şi investiţii publice. În noiembrie 2012, Iordania anunţa deja că va reduce la minimum participarea sa în cadrul acestui proiect.

Numai studiul de fezabilitate a costat 16 milioane de dolari, potrivit Băncii Mondiale, iar suma a provenit din contribuţii ale donatorilor internaţionali, printre care se numără Franţa, Japonia şi Statele Unite.