Uniunea Europeană vrea să interzică fumatul în unele zone exterioare. Ce alte prevederi include proiectul

Uniunea Europeană plănuiește să interzică fumatul și vapatul în spațiile exterioare, inclusiv pe terasele cafenelelor, în stațiile de autobuz și în grădinile zoologice. Noua legislație, care vizează și produsele fără nicotină, urmărește să reducă expunerea la fumatul pasiv și aerosoli.

Planurile Uniunii Europene, ce urmează să fie adoptate marți, vizează extinderea regulilor din 2009 care reduc expunerea la fumul pasiv în spațiile publice, la locul de muncă și în transportul în comun. Noua versiune a proiectului, încă supusă modificărilor, propune interzicerea tuturor aerosolilor, inclusiv a vape-urilor, în spațiile publice, reflectând preocupările crescânde privind riscurile pentru sănătate asociate noilor produse din tutun, arată proiectul de lege consultat de Euronews.

Concret, Comisia Europeană va recomanda interzicerea fumatului la terasele cafenelelor, în stațiile de autobuz și în grădinile zoologice, și intenționează să includă și produse fără nicotină, potrivit unui document consultat de sura citată.

De altfel, interdicțiile asupra fumatului care există deja la zonele în aer liber se vor extinde și asupra produselor care nu conțin nicotină.

Instituția europeană vrea astfel să reducă fumatul pasiv în spațiile publice. 

Deși nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, noile orientări oferă un cadru pentru statele membre, ca parte a eforturilor de reducere a cazurilor de cancer cauzate de tutun. Comisia Europeană susține că între 2009 și 2012 s-a observat deja o reducere a expunerii la fumul pasiv.

Noi reguli pentru alternativele la fumatul clasic

Noile recomandări ale Comisiei urmăresc să abordeze o gamă mai largă de produse emergente, inclusiv „produsele din tutun încălzite și țigările electronice, fie că au în compoziție nicotină sau nu”.

De asemenea, Comisia dorește să includă și „surogatele de tutun și orice alte produse care emit fum și/sau aerosoli”, se arată în documentul citat.

Aceste produse, frecvent promovate ca alternative mai sigure la fumatul clasic, continuă totuși să expună persoanele din jur la substanțe chimice periculoase prin aerosolii eliberați pasiv, conform documentului.

„Dovezile privind utilizarea produselor emergente ca ajutor pentru renunțarea la fumat nu sunt concludente”, se arată în document.

Aceste măsuri stricte apar pe fondul dovezilor tot mai numeroase conform cărora „expunerea la aerosoli de țigări electronice, atât cu nicotină, cât și fără nicotină, expune trecătorii la niveluri cuantificabile de particule în suspensie și de substanțe toxice și contaminante esențiale”, se menționează în proiect.

Zonele în care fumatul va fi interzis

Un element central al propunerii este extinderea interdicțiilor de fumat în diverse spații exterioare, care până acum au fost reglementate individual de fiecare stat membru.

„Nivelul de acoperire a normelor privind interzicerea fumatului variază foarte mult în funcție de tipul de medii antifumat, iar nivelul general de acoperire a spațiilor exterioare în politicile privind interzicerea fumatului este scăzut”, a declarat Comisia pentru a justifica necesitatea unor protecții mai largi în spațiile publice.

Potrivit noilor orientări, spațiile exterioare sau semi-acoperite – cum ar fi acoperișurile, balcoanele, verandele și terasele – legate de unități de servicii precum restaurante, baruri și cafenele, ar trebui să devină zone în care nu se poate fuma.

Centrele de transport public, cum ar fi stațiile de autobuz și aeroporturile, ar fi și ele vizate, iar fumatul ar urma să fie interzis și în zonele exterioare aferente locurilor de muncă, spitalelor și azilurilor.

Totodată, zonele de recreere frecventate de copii, precum locurile de joacă publice, parcurile de distracții, piscinele și grădinile zoologice, ar fi și ele incluse, alături de instituțiile de învățământ, de la grădinițe până la universități.

Planul UE pentru combaterea fumatului

Propunerea Comisiei Europene, inițial programată pentru ianuarie, a fost amânată, ceea ce a generat îngrijorări legate de angajamentul UE față de agenda antitutun. Reforma Directivei privind impozitarea tutunului a fost, de asemenea, amânată până în 2025, iar unii sugerează că industria tutunului ar putea influența aceste întârzieri. Un raport al Ombudsmanului UE din decembrie 2023 critică instituția pentru lipsa de transparență în legătură cu întâlnirile cu lobbyiști din sectorul tutunului.

În ciuda acestor întârzieri, comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, care își încheie mandatul în curând, este pregătită să actualizeze recomandările Consiliului în următoarele zile. Cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, Kyriakides a declarat: „Consumul de tutun, dependența de nicotină și bolile induse de tutun nu ar trebui să aibă loc în viitorul Europei.” Noile orientări fac parte din planul Comisiei de a combate cancerul, care vizează o „generație fără tutun” până în 2040, reducerea consumului de tutun cu 30% până în 2025 și scăderea procentului fumătorilor în UE la doar 5%.

Conform unui sondaj Eurobarometru recent, aproximativ unul din trei români fumează, acesta este motivul pentru care România este pe locul 4 în Europa în ceea ce privește numărul de fumători. Fumatul este responsabil pentru 700.000 de decese pe an și reprezintă cel mai mare risc evitabil pentru sănătate în UE. Consumul de tutun pe termen lung este principala cauză a cancerului pulmonar, cu aproape 12.000 de cazuri noi diagnosticate anual în România, dintre care doar 25% supraviețuiesc.