Ucraineanul reținut în Italia în legătură cu sabotajul asupra conductelor Nord Stream denunță tratamentul dur: „Sunt infractorul numărul 1”

Un fost ofițer militar ucrainean, încarcerat în Italia și care s-a aflat în greva foamei, acuză autoritățile că îl supun unui tratament dur pentru a-l determina să mărturisească în legătură cu participarea sa în sabotajul conductei Nord Stream în 2022, potrivit BBC, citat de Euromaidan Press.

Serhii Kuznețov așteaptă să se judece ultimul apel privind extrădarea în Germania, înfățișare așteptată în circa două săptămâni.

Reținut în august în baza unui mandat de arestare emis de Germania, acesta luptă împotriva extrădării în urma acuzațiilor de implicare în exploziile submarine care au deteriorat conductele Nord Stream, în apropierea orașului Bornholm. 

Într-o scrisoare scrisă de mână, arătată BBC de către avocatul său, Kuznețov denunțat condiții dure de detenție într-o închisoare de înaltă securitate, unde este închis alături de presupuși membri ISIS. El spune că este tratat ca și cum ar fi „infractorul numărul 1” și a acuzat autoritățile italiene că fac presiuni pentru a-l forța să mărturisească.

„Italienii mi-au ignorat în mod cinic obiceiurile alimentare în ultimele două luni ”, a scris el, referindu-se la faptul că este vegetarian. „Presupun că aceste restricții mă vor face să-mi schimb poziția, forțându-mă să-mi recunosc vinovăția. Dar astfel de eforturi sunt zadarnice.”

Kuznețov acuză și faptul că a fost silit să facă exerciții fizice în izolare, sub pază armată, el fiind în același timp supus la ceea ce el a numit „restricții maxime”.

Avocatul său, Nicola Canestrini, a declarat că responsabilii închisorii au respins mâncarea adusă de rudele lui Kuznețov.

„Mi-a spus că a slăbit 9 kg când am remarcat că hainele atârnă pe el”, a declarat avocatul său pentru BBC.

Extrădarea unui alt suspect, blocată în Polonia

Germania a emis mandate de arestare în această vară pentru doi ucraineni suspectați de aruncarea în aer a conductelor Nord Stream: Kuznețov și Volodimir Juravliov, care a fost reținut în Polonia. Procurorii germani au invocat motivul „sabotajului anticonstituțional” ca bază pentru cererile de extrădare.

Un judecător din Varșovia a blocat extrădarea lui Juravliov, hotărând că, dacă ucrainenii ar fi comis într-adevăr actul de sabotaj, acesta ar putea fi interpretat drept legitimă autoapărare în contextul „războiului sângeros și genocidal” al Rusiei. În schimb, o instanță din Bologna a aprobat extrădarea lui Kuznețov luna trecută într-o audiere cu ușile închise. În prezent, acesta face apel la această decizie pentru a doua oară.

Avocatul lui Kuznețov a acuzat, de asemenea, guvernul ucrainean că l-a abandonat pe clientul său, în ciuda trecutului său militar.

Pe 9 noiembrie, avocatul poporului Dmitro Lubineț,, a declarat că un consilier analizează cazul și se va interesa de condițiile de detenție ale lui Kuznețov.

După atac, mulți au suspectat că Moscova ar fi responsabilă, dar ulterior dovezile au indicat un complot pus la cale de ucraineni. Wall Street Journal a relatat anul trecut că operațiunea a fost finanțată privat de personalități din lumea afacerilor, fiind efectuată de un mic grup de ofițeri militari ucraineni. Inițial, a fost aprobată de președintele Volodimir Zelenski, care a încercat ulterior fără succes să o anuleze. Autoritățile ucrainene au negat orice implicare.

Germania a emis mandate de arestare pentru cel puțin șase persoane, inclusiv pentru scafandrul ucrainean Volodimir Juravliov, care a fost reținut în Polonia la sfârșitul lunii septembrie. Procurorii germani bănuiesc că acesta a avut o implicare direct în explozii. „El a făcut parte dintr-un grup de persoane care au plasat explozibili pe conductele de gaze Nord Stream 1 și Nord Stream 2 din apropierea insulei Bornholm în septembrie 2022”, a declarat Curtea Federală de Justiție a Germaniei. 

Pe 17 octombrie, o instanță poloneză a decis împotriva executării mandatului european de arestare emis de Germania pe numele lui acestuia, constatând că Germania nu are jurisdicție în acest caz și că distrugerea conductei ar putea fi considerată o acțiune justificată a Ucrainei, ca parte a unui război defensiv.

„Astfel de acțiuni întreprinse de forțele armate și forțele speciale pe timp de război, împotriva infrastructurii critice a agresorului, nu sunt sabotaj, ci mai degrabă acte de diversiune, care nu pot fi considerate infracțiuni în nicio circumstanță”, a declarat judecătorul Dariusz Łubowski, care a dispus eliberarea lui Juravliov din arest.