Rusia a acuzat guvernul din Kosovo de atacul soldat cu moartea a cinci persoane

Moscova susține că guvernul din Kosovo este responsabil de vărsarea de sânge într-un atac armat în apropierea graniţei cu Serbia şi a avertizat asupra riscului de a antrena „întreaga regiune a Balcanilor într-o prăpastie periculoasă".

Fără îndoială că vărsarea de sânge de ieri (duminică) este o consecinţă directă şi imediată a politicii aşa-numitului 'prim-ministru Albin Kurti' de incitare la conflict", a declarat Ministerul rus de Externe, avertizând că orice încercare de a agrava situaţia ar putea antrena „întreaga regiune din Balcani într-o prăpastie periculoasă".

Potrivit Moscovei, poliţia din Kosovo „s-a discreditat de multă vreme prin acte punitive sistematice împotriva comunităţii sârbe". „Forţele speciale puternic înarmate din zonele non-albaneze sunt principala arma folosită pentru a-i împinge pe sârbi în afara Kosovo", acuză diplomaţia rusă.

Referindu-se la un embargou asupra mărfurilor din Serbia, Rusia afirmă că „localităţile din nordul (Kosovo) sunt în pragul unei catastrofe umanitare de luni de zile".

„Există o ameninţare directă de revenire la purificarea etnică practicată de extremiştii albanezi din Kosovo", a apreciat ministerul rus.

Moartea unui poliţist kosovar ucis într-o ambuscadă duminică, urmată de schimburi de focuri între bărbaţi puternic înarmaţi ascunşi într-o mănăstire, constituie unul dintre cele mai grave incidente care au avut loc în ultimii ani în nordul teritoriului, pe fondul blocării discuţiilor dintre Belgrad şi Pristina.

Patru membri ai comandoului au fost ucişi, iar alţi şase sunt trataţi într-un spital din Serbia, potrivit autorităţilor din Kosovo.

Aproximativ 120.000 de sârbi trăiesc în Kosovo, o treime dintre ei în nordul teritoriului care are o populaţie totală de 1,8 milioane de locuitori, în mare majoritate albanezi kosovari.

Tensiunile dintre Belgrad şi Pristina au crescut în luna mai, odată cu alegerile locale boicotate de sârbi în patru municipalităţi majoritar sârbe din nordul Kosovo, alegeri câştigate prin urmare de candidaţii albanezi.

De atunci, Bruxellesul şi Washingtonul le-au cerut celor două părţi să organizeze din nou alegeri, dar lipsa progreselor în negocierile de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina a determinat Bruxellesul să adopte sancţiuni împotriva Kosovo.