Percheziții, deportări și detenție de până la 30 de luni. Noua lege a migrației din UE, comparată cu practicile temutei ICE a lui Trump

0
Publicat:

Uniunea Europeană a adoptat noi reguli care permit percheziții în locuințele migranților fără drept de ședere, prelungesc detenția până la 30 de luni și fac mai ușoare deportările, măsuri pe care criticii le compară cu practicile temutei agenției americane ICE a lui Donald Trump.

Măsuri mai dure pentru imigranţii fără drept de şedere în UE. FOTO: Shutterstock

După mai mulți ani de discuții despre cum ar trebui gestionată migrația la nivel european, reprezentanții Consiliului UE, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene au ajuns la un acord privind una dintre cele mai sensibile legi, cea a migrației, care presupune returnarea persoanelor care nu au dreptul să rămână pe teritoriul Uniunii Europene.

Oficialii europeni susțin că schimbarea este necesară deoarece sistemul actual nu are rezultatele dorite, în prezent doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc ordin să părăsească Uniunea Europeană fiind retrimise, efectiv, în țările de origine.

Printre prevederile care au atras cele mai multe critici se află posibilitatea ca autoritățile să intre în locuințele persoanelor vizate de ordine de deportare sau în alte spații în care acestea s-ar putea afla, potrivit The Guardian. Regulamentul permite, de asemenea, confiscarea unor bunuri personale atunci când autoritățile consideră că această măsură este necesară pentru punerea în aplicare a deciziei de returnare.

Noile reguli îi vizează în special pe cei pe care autoritățile îi consideră necooperanți sau despre care cred că ar putea încerca să dispară înainte de deportare. În plus, persoanele care refuză să respecte ordinul de expulzare ar putea pierde anumite beneficii sociale sau alte forme de sprijin acordate de stat.

Detenție până la 30 de luni

Noua lege agreată de UE prelungește și perioada în care o persoană poate fi ținută într-un centru de detenție înainte de deportare.

Dacă legislația actuală stabilește o limită de 18 luni, noul regulament permite reținerea pentru până la doi ani, iar în anumite situații perioada poate fi extinsă până la 30 de luni.

Textul prevede că și minorii neînsoțiți sau familiile cu copii pot fi reținuți, însă doar în situații excepționale, Parlamentul European precizând că detenția va putea fi folosită numai „ca măsură de ultimă instanță” și „pentru cea mai scurtă perioadă adecvată, ținând cont de interesul superior al copilului”.

O altă modificare importantă îi privește pe cei considerați un risc pentru securitate. Pentru aceștia, statele membre vor putea impune interdicții permanente de intrare în Uniunea Europeană, în timp ce, în prezent, durata maximă a unei astfel de interdicții este de zece ani.

Noile prevederi ale legii migrației vor permite și înființarea unor centre speciale în afara Uniunii Europene, unde migranții fără documente ar putea fi trimiși înainte de repatriere.

Germania schimbă legea imigrației și caută muncitori

Ideea nu este nouă , fiind discutată în ultimii ani de mai multe țări europene și, potrivit aceleiași surse, mai multe state poartă deja negocieri cu țări din afara UE, în special din Africa, însă până acum nu a fost anunțat niciun acord concret.

 „Avem mai mult control”

Comisia Europeană susține că noile reguli nu îi vizează pe cei care au intrat legal în Europa, nici pe cei care au obținut azil sau alte forme de protecție.

„Cu noile reguli, avem mai mult control asupra celor care pot veni în UE, a celor care pot rămâne și a celor care trebuie să plece”, a explicat comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, care a susţinut acordul.

 „Acest acord nu vizează persoanele care au venit legal în Europa, pe cei care muncesc, studiază sau contribuie la comunitățile noastre, nici pe cei care au primit protecție internațională. Este vorba despre crearea unui sistem european comun pentru cazurile în care o persoană a trecut prin procesul legal și s-a constatat că nu are dreptul să rămână”, este de părere şi eurodeputata irlandeză Regina Doherty, din Partidul Popular European, susţinând că există „prea multe dezinformări” despre migrație, iar subiecte complexe sunt reduse adesea „la sloganuri, indignare și afirmații false”.

Criticii vorbesc despre un model inspirat de ICE

Pentru organizațiile care lucrează cu migranți și pentru o parte dintre europarlamentari, nou acord reprezintă o schimbare majoră de direcție în politica europeană privind migrația, fiind mult prea aspru şi lăsând loc pentru abuzuri şi violențe.

Eurodeputata Mélissa Camara susține că textul „slăbește drepturile procedurale, extinde perioadele de detenție și susține practicile ICE permițând autorităților să efectueze raiduri în locuințe”.

De altfel, tot mai multe critici fac trimitere la ICE, agenția americană responsabilă de aplicarea legislației privind imigrația, care a devenit ținta numeroaselor controverse în timpul politicilor dure promovate de administrația Trump împotriva migranților fără documente.

Silvia Carta, reprezentantă a organizației Platform for Cooperation on Undocumented Migrants din Bruxelles, avertizează că efectele noii legislații ar putea fi resimțite de sute de mii de oameni.

„Legea va expune sute de mii de oameni la pericol și violență – de la închidere în centre de detenție pentru imigrație până la 30 de luni, până la despărțirea familiilor și trimiterea oamenilor în țări pe care nici măcar nu le cunosc”,  a explicat aceasta.

 „Dincolo de Atlantic, vedem violența și teama create de aplicarea brutală a legii de către ICE. Europa ar trebui să învețe din daunele acestui model, nu să-și construiască propria versiune”, a mai spus ea.

Noua lege urmează să fie aprobată oficial de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Odată adoptată, ea va închide unul dintre cele mai importante demersuri începute în 2020, după ce Europa s-a confruntat cu valul de migrație din 2015, când aproximativ 1,3 milioane de persoane, multe dintre ele din Siria și Afganistan, au ajuns pe continent în căutarea protecției internaționale.