Legături primejdioase. Jean-Marie Le Pen, împrumutat cu 2 milioane de euro de un fost ofiţer KGB

Un fost ofiţer KGB l-a împrumutat cu două milioane de euro pe Jean-Marie Le Pen, preşedintele onorific al partidului Frontului Naţional din Franţa. Acesta n-a fost singurul împrumut acordat partidelor de extremă dreapta ale Europei, notează Mediapart, citat de „EUObserver“.

Pe 18 aprilie 2014, banii au fost viraţi companiei Cotelec a lui Jean-Marie Le Pen, dintr-o firmă cipriotă numită „Vernonsia Holdings“, printr-un cont de-al băncii elveţiene Julius Baer. Proprietarul „Vernonsia“ este Iuri Kudimov, care a fost ofiţer KGB, agenţia de spionaj rusă redenumită mai târziu FSB. Iuri a fost, până în octombrie, şi directorul VEB Capital, o bancă rusească deţinută de stat.

Jean-Marie Le Pen, tatăl în vârstă de 86 de ani al liderului actual al Frontului Naţional, Marine Le Pen, este preşedintele onorific al grupării de extremă dreapta şi europarlamentar. El se foloseşte de firma Cotelec ca de o mini-bancă, pentru a aduna donaţii pentru partid şi a împrumuta membri Frontului Naţional, notează „EUObserver“.

Le Pen senior a mărturisit pentru Mediapart că cele două milioane de euro „împrumut“ au fost  înţeleşi pe 4 aprilie şi „au fost declaraţi administraţiei franceze în condiţii normale“. Jean-Marie Le Pen a adăugat că banii au fost negociaţi prin „intermediari“ şi că nu avea nicio idee de implicarea lui Kudimov.

„Ce ştiu este că Vernonsia este o companie cipriotă. E posibil să existe ruşi în Cipru. Ce este aşa surprinzător şi anormal la aşa ceva?“, a declarat liderul onorific al Frontului Naţional.

Acelaşi partid a împrumutat nouă milioane de euro şi de la o bancă rusească, după cum se anunţa la începutul săptămânii trecute. Formaţiunea a confirmat, cu o săptămână înainte de congresul de la Lyon, că a încasat deja două milioane de euro de la Forst Czech Russian Bank, cu o dobândă de 6%, potrivit Mediapart. Suma urmează să fie folosită pentru „finanţarea campaniilor electorale“, a declarat trezorierul partidului, Wallerand de Saint-Just.

Preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, şi-a exprimat regretul faţă de această situaţie, în octombrie, pentru revista L'Obs (fosta „Le Nouvel Observteur“). Întrebată despre un eventual împrumut de la ruşi, ea a evocat faptul că a „solicitat mai multe instituţii din străinătate, din Statele Unite, Spania şi, da, Rusia“, anunţând că aşteaptă răspunsuri, o citează Mediafax.

Nu doar francezii primesc finanţare de la ruşi

Publicaţia germană „Bild“ a scos la iveală un document intitulat „Putin: noul lider al conservatorismului internaţional“, în care Centrul pentru Comunicaţii Strategice din Moscova arată cum liderul rus poate influenţa state UE cheie, inclusiv Germania şi Franţa, notează „The Local“, publicaţie germană. Autorii lucrării subliniază una dintre metodele de finanţare ale partidului german naţionalist AfD (comerţul cu aur) ca un mod pentru Kremlin de a cumpăra influenţă în partid. Consilierii au sugerat Guvernului rus că ar putea vinde aur partidului german în pierdere sau să se folosească de nemţi ca de intermediari în acest comerţ, comisionul din aceste tranzacţii intrând în buzunarele partidului.

Din octombrie, AfD a vândut aur în valoare de 2,1 milioane de euro, făcând un profit mic, dar ţintind să maximizeze sumele date ca ajutor de public (calculate în funcţie de câte voturi câştigă un partid şi alte venituri de-ale partidului). Experţii lui Putin ar mai fi sugerat repetarea strategiei de împrumut acordat partidului care s-a dovedit de succes în Franţa. 

Autorităţile ungare şi letone investighează şi ele acuzaţii asupra partidului de extremă dreapta Jobbik şi partidului leton pro-rus Latvijas Krievu savieniba, că ar fi primit fonduri ruse ilicite. 

Frontul Naţional din Franţa, Jobbik din Ungaria, Latvijas Krievu savieniba din Letonia, dar şi alte partide ultranaţionaliste din Europa, inclusiv FPO din Austria şi Ataka din Bulgaria, susţin Rusia şi pe plan naţional, dar şi la Bruxelles. Ei votează împotriva unor moţiuni importante împotriva Rusiei aduse în discuţie în Parlamentul European. 

De asemenea, partidele acestea sunt şi cele care trimit „observatori“ în regiunile separatiste ale Ucrainei sau în Crimeea ocupată de ruşi. Partidele de extremă dreapta din Italia şi Belgia (Forza Italia, Lega Nord şi Vlaams Belang), împreună cu alte două partide de extremă stânga, anti-UE (Die Linke din Germania şi KKE din Grecia), au trimis observatori în regiunile separatiste.

Citeşte şi:

Cum îşi plăteşte Putin aliaţii europeni: comerţ cu aur pentru naţionaliştii germani şi credit de 9 milioane de euro pentru extrema dreaptă franceză

Un document privind o strategie de infiltrare rusească în Uniunea Europeană, dat publicităţii de presa germană, arată cum preşedintele rus Vladimir Putin a fost sfătuit să influenţeze Europa cu ajutorul partidelor populiste de extremă dreapta, inclusiv „Alternativă pentru Germania“ (Alternativ für Deutschland – AfD) şi „Frontul Naţional“ din Franţa.

Cum încearcă Putin să spargă Uniunea Europeană

În timp ce convoaiele militare continuă invazia rusă din Ucraina, Vladimir Putin a ales să readucă în discuţie alianţa dintre Hitler şi Stalin care a condus la cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie Timothy Snyder, pe blogul său din publicaţia „The New York Review of Books“.

Conflictul dintre Est şi Vest a ajuns şi în Balcani

Berlinul a ajuns să vadă Moscova ca pe un adversar, în loc de un potenţial partener. Guvernul german este îngrijorat de eforturile lui Vladimir Putin de a-şi creşte influenţa în Balcani. Totuşi, stoparea lui Putin s-ar putea dovedi un pic cam dificilă, notează „Der Spiegel“ în ediţia online.