Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova: „La Chişinău se încearcă o lovitură de stat pentru un guvern mafiot“

Ion Sturza, propus recent să formeze un govern la Chişinău, dar respins de Parlament, spune că Vladimir Plahotniuc încearcă să se impună la conducerea Executivului de peste Prut prin presiuni de natură mafiotă, folosind şantajul şi alte metode neortodoxe pentru a-şi atinge scopurile.

Vladimir Plahotniuc doreşte să se impună prim-ministru al Republicii Moldova printr-o metodă foarte brutală, exercitând presiuni de natură mafiotă, aceasta fiind o încercare de lovitură de stat, a declarat, la Adevărul Live, Ion Sturza, fost premier al Moldovei în 1999, care a fost recent nominalizat pentru a forma un nou guvern de către preşedintele Nicolae Timofti.  

Ion Sturza a adus acuzaţii grave atât clasei politice de la Chişinău, cât şi unor politicieni de la Bucureşti, pe care-i consideră responsabili pentru criza actuală din Republica Moldova.

Sturza spune că ascensiunea lui Plahotniuc a început odată cu preluarea conducerii sucursalei Petrom din Moldova, de la care a obţinut în condiţii dubioase contracte la jumătate din preţul real. Mai mult, susţine el că o mare parte din banii obţinuţi din comercializarea carburanţilor se reîntorcea la Bucureşti pentru finanţarea unor partide politice.

„Plahotniuc a utilizat şantajul“

Vladimir Plahotniuc s-a apropiat de fostul preşedinte comunist Voronin, implicându-se în privatizarea unor active valoroase, a spus Ion Sturza la Adevărul Live. Dispunând de foarte mulţi bani, şi-a creat relaţii cu mulţi politicieni de la Bucureşti, suţine Sturza, însă el nu i-a nominalizat, precizând doar că o parte dintre ei se află acum la „Beciul Domnesc“.

„Plahotniuc a utilizat şantajul, coruperea conştiinţelor, metode dintre cele mai neortodoxe pentru a-şi atinge scopurile. Spre exemplu aducea «plutoane» de femei pentru a le oferi politicienilor bucureşteni. Avea şi un club de noapte la Chişinău care era vizitat de multă «lume bună» de la Bucureşti“, a spus

Ion Sturza despre legăturile subterane dintre oamenii politici de pe cele două maluri ale Prutului.
De asemenea, fostul premier al Republicii Moldova spune că Plahotniuc s-a lansat în politică în 2009 cu ajutorul partidelor proeuropene, ajungând  în scurt timp să controleze aproape toată sfera economică şi sistemul judiciar de peste Prut, devenind un soi de „Al Capone“.

El a mai spus că este cunoscut că Plahotniuc este foarte bogat, însă nu sunt cunoscute şi sursele acestei averi. Sturza este de părere că refuzul preşedintelui Timofti de a-l nominaliza pe Plahotniuc pentru funcţia de premier este de bun augur, ţinând cont şi de faptul că acesta controlează o „armată de bodyguarzi“, formată din foşti luptători.

Sturza apreciază că s-a schimbat ceva în mentalitatea moldovenilor, că populaţia s-a săturat de corupţia de la vârful puterii de la Chişinău şi că este de dorit o resetare a clasei politice prin alegeri anticipate.

„Nu am simţit presiuni din partea Moscovei“

Ion Sturza suţine că relaţia actual cu Federaţia Rusă este cu totul alta în prezent şi că, în situaţia actuală, moscova nu mai poate fi „umbrelă“ pentru niciun stat. „Cât am fost la Chişinău, fiind propus să formez un guvern, nu am resimţit o presiune din partea Moscovei. O spun ca un insider care cunoaşte bine situaţia din Republica Moldova. Moscova dispune de resurse limitate pentru a susţine Moldova. Rusia nu mai poate fi umbrelă pentru nimeni în prezent“, spune Sturza.

Mai mult, spune acesta, Moscova ar vrea să se debaraseze nu numai de Republica Moldova, ci inclusiv de republica seaparatistă Transnistria, dependentă în proporţie de 70% de finanţare rusă pentru salarii şi pensii.

„Bucureştiul nu a mai oferit sprijin“

Sturza a mai spus la Adevărul Live că este grav faptul că Republica Moldova nu mai este susţinută nici de România şi nici de Uniunea Europeană. „Toţi partenerii noştri sunt deziluzionaţi de elita moldovenească“, a spus fostul premier al Moldovei.

El a spus că Uniunea Europeană nu poate gestiona mai multe crize deodată, iar acum este ocupată cu problemele provocate de refugiaţi şi nu are puterea să se implice în soluţionarea crizei de la Chişinău.
„De la Chişinău se observă o pasivitate cel puţin ciudată din partea Bucureştiului, care brusc nu a mai oferit sprijin forţelor democratice de peste Prut. Este o decizie abruptă, neaşteptată luată de diplomaţia română. Faptul că ambsadorul român a lipsit de la Chişinău din decembrie până acum câteva zile spune multe“ a mai precizat Sturza.