Cum se apără Europa în războiul informaţional declanşat de Rusia

În faţa războiului informaţional declanşat de Rusia, europenii mizează în special pe demascarea acţiunilor atribuite Kremlinului, acest model fiind urmărit atent de experţii din Statele Unite.

În timp ce Statele Unite se luptă să facă lumină în ancheta privind presupusa implicare a Kremlinului în politica internă americană, ţările europene, impulsionate de scandalul de peste ocean, continuă să-şi ia măsuri de precauţie şi să caute soluţii pentru a zădărnici tentativele Rusiei de a slăbi unitatea continentului.

Vreme de mai bine de zece ani, notează „Washington Post“ într-o analiză pe această temă,oficiali europeni din domeniul contrainformaţiilor, legiuitori, cercetători şi chiar jurnalişti au încercat să găsească metode cât mai eficiente pentru a contracara tentativele Rusiei de a dezinforma populaţia, şi, mai recent, pentru a face faţă atacurilor cibernetice.

Unii dintre ei sunt mult mai încrezători cu privire la rezultatele eforturilor lor decât sunt oficialii care încearcă să rezolve această problemă în SUA. Iar americanii urmăresc cu atenţie modul în care europenii acţionează şi reacţionează. „Răspunsul de aici a fost foarte practic“, a remarcat un oficial american de rang înalt din domeniul informaţiilor aflat în Europa, adăugând că toată lumea analizează modelul. Mai ales că au existat şi rezultate.

Bunăoară, recentele alegeri prezidenţiale din Franţa au fost pierdute de candidata extremei-drepte Marine Le Pen, prietenoasă la adresa Kremlinului, chiar dacă Emmanuel Macron a fost, în timpul campaniei, ţinta unor false acuzaţii prezentate în presa sponsorizată de Kremlin, iar echipa sa de campanie a fost vizată de atacuri cibernetice, comentează cotidianul american. Aceste subiecte au tratate pe larg nu doar de presa din Franţa, ci şi de cea internaţională.

De altfel, experţii europeni sunt de părere că cel mai bun antidot pentru tentativele Rusiei de a influenţa opinia publică este reprezentat de demascarea acestora. „Trebuie să pregătim publicul“, a explicat parlamentarul german Patrick Sensburg, expert în domeniul informaţiilor. 

În acelaşi timp, atitudinea noului preşedinte american, Donald Trump, care a catalogat instituţii tradiţionale de presă drept „fake news“ („ştiri false“, în trad.) a impulsionat şi mai mult Europa de Vest în lupta împotriva dezinformării, a afirmat Claire Wardle, director de cercetare la First Draft News, o organizaţie care şi-a propus să îmbunătăţească standardele referitoare la distribuirea informaţiilor online. „Acum vedem că Europa Occidentală se trezeşte“, a spus ea.

Acţiuni pe toate planurile

Metodele de contracarare variază de la ţară la ţară. De pildă, Suedia a lansat recent un program la nivel naţional în şcoli care urmăreşte să-i înveţe pe elevi cum să identifice propaganda rusă. Iar Ministerul Apărării a creat noi unităţi care să contracareze tentativele ruşilor de a crea nelinişti la nivelul societăţii suedeze.

În Lituania, 100 de cetăţeni care spun despre ei înşişi că sunt detectivi în plan cibernetic s-au unit pentru a contracara acţiunile celor angajaţi de Kremlin pentru a răspândi informaţii false pe platformele sociale. Temerarii numesc operaţiunea pe care au demarat-o „Elfi vs. trolli“.

La Bruxelles, echipa UE East Stratcom Task Force are deja 14 membri stabili şi sute de voluntari, cercetători şi jurnalişti, care au analizat şi au publicat 2.000 de exemple de relatări false sau informaţii distorsionate prezentate în 18 limbi, într-un săptămânal care a apărut în urmă cu doi ani.

Demascarea acţiunilor Rusiei nu este singura cale urmată de ţările europene. Franţa şi Marea Britanie au făcut cu succes presiuni asupra celor de la reţeaua Facebook pentru a dezactiva zeci de mii de conturi automate false folosite în încercarea de a influenţa electoratul în perioada alegerilor. 

În acest timp, în Germania, legea care prevede aplicarea unor amenzi de până la 50 de milioane de euro companiilor de social-media care nu înlătură mesaje care incită la ură a ajuns în Parlament. 

Uneori, aceste eforturi europene de contracarare se traduc prin confruntări faţă în faţă. De pildă, la Riga, un reporter al site-ului Sputnik, considerat un mijloc de propagandă al Kremlinului, a fost chemat să dea explicaţii la poliţie. În prima sa săptămână de lucru, Vladimir Dorofeev, în vârstă de 42 de ani, a fost chestionat de poliţia de securitate din Letonia cu privire la dimensiunea echipei, la editor şi la metodele de plată, scrie „Washington Post“.

Metode tot mai sofisticate

Rusia nu şi-a ascuns preferinţa pentru bătălia în planul informaţiilor. Generalul rus Valeri Gherasimov a scris în 2013 într-un articol că acest „conflict informaţional“ este o parte-cheie a războiului. În contextul în care Rusia nu mai poate concura cu SUA în termeni militari convenţionali, bugetul Statelor Unite pentru apărare fiind de opt ori mai mare decât cel al Rusiei, Moscova a optat pentru această tactică mai puţin costisitoare.

Transformarea informaţiei în armă, având la bază diseminarea unor informaţii distorsionate şi a unor minciuni, a fost testată în urmă cu 10 ani în Estonia, după care în Georgia, Kârgâzstan, Kazakstan, Finlanda, Bosnia şi Macedonia, notează „Washington Post“, adăugând însă că adevărata putere a arsenalului dezinformării a devenit vizibilă abia în 2014, după protestele din Ucraina care au dus la înlăturarea guvernului prietenos cu Moscova.

Agenţiile de informaţii americane şi europene, grupuri de cercetare şi jurnalişti descriu campania de dezinformare rusă în Europa drept o reţea online de reţele care, împreună, amplifică anumite teme antioccidentale şi distorsionează diverse ştiri. Totul în scopul de a dezbina, de a crea nelinişti la nivelul societăţii.

În Europa de Est, emisiuni de dezbatere politică difuzate de posturi ruseşti  în care apar naţionalişti ruşi care îi critică vehement pe occidentali sunt menite să seducă populaţia vorbitoare de rusă, mai ales că în unele zone nu există alternativă la posturile şi site-urile de ştiri susţinute de Moscova.

În Scandinavia, eforturile ruseşti se axează mai mult pe hărţuirea jurnaliştilor din presa de referinţă şi pe mesajele postate de trolli în social media şi pe comentariile făcute de aceştia pe site-urile de ştiri, adaugă cotidianul american citat.

În Europa de Vest există versiuni ale Russia Today şi Sputnik în limbile locale, iar mesajele sunt adaptate în funcţie de audienţă.

Numai că Moscova a ajuns să dispună acum şi de metode digitale foarte sofisticate, pe seama Kremlinului fiind puse nenumărate atacuri cibernetice, inclusiv cele care au vizat Comitetul Naţional al Partidului Democrat din SUA în campania pentru alegerile prezidenţiale de anul trecut, alegeri care au fost câştigate de republicanul Donald Trump. Însă Rusia continuă să nege orice implicare, invocând lipsa de dovezi. Asta nu opreşte însă Occidentul să caute, la rândul său, noi metode de apărare.