Criza ruso-ucraineană. Antony Blinken avertizează că Rusia poate acţiona „foarte rapid” şi „mai agresiv” împotriva Ucrainei

Secretarul american de stat Antony Blinken s-a arătat preocupat miercuri, la Kiev, de faptul că Rusia poate să-şi consolideze „foarte rapid” trupele şi să acţioneze „mai agresiv” împotriva Ucrainei.

„Ştim că există planuri de întărire a forţelor respective, cu un preaviz foarte scurt, pentru a acţiona mai agresiv împotriva Ucrainei”, a spus Blinken în faţa unor diplomaţi, la Ambasada SUA de la Kiev.

Şeful diplomaţiei americane a pledat din nou pentru o soluţie paşnică în criza ruso-ucraineană.

„Sper cu tărie că vom rămâne pe calea diplomatică şi paşnică, dar, în cele din urmă, va fi decizia lui Putin”, a declarat Blinken, care şi-a programat întâlniri la Kiev cu preşedintele Volodimir Zelenski şi omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

După etapa de miercuri de la Kiev, Antony Blinken este aşteptat joi la Berlin pentru discuţii cu Franţa, Marea Britanie şi Germania.

Turneul său european se va încheia vineri, la Geneva, cu o întrevedere cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Înainte de plecarea lui Blinken la Kiev, Casa Albă a avertizat marţi că Rusia poate ataca „în orice moment” Ucraina.

„Suntem într-un stadiu în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina”, a estimat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, evocând o „situaţia extrem de periculoasă”.

La sfârşitul săptămânii trecute, Washingtonul a avertizat că Moscova a trimis deja agenţi secreţi în Ucraina pentru a orchestra operaţiuni de sabotaj în scopul creării unui pretext pentru declanşarea războiului.

În afară de riscul unei invazii a Ucrainei, Washingtonul s-a arătat îngrijorat de posibilitatea desfăşurării de arme nucleare ruse în Belarus.

În plus, mai avertizează Washingtonul, exerciţiile ruso-belaruse anunţate marţi de Aleksandr Lukaşenko „depăşesc normalul” şi ar putea duce la o prezenţă militară permanentă a Rusiei în Belarus.

Acest ton tot mai alarmist al SUA coincide cu lansarea unei noi tentative de dialog cu Rusia.

Moscova a cerut marţi răspunsuri „concrete” la aşa-zisele sale solicitări de securitate înainte de a se lansa în noi discuţii pe tema Ucrainei.

Kremlinul cere, sub forma şantajului, ca NATO să îşi înceteze expansiunea şi să nu mai organizeze manevre militare şi nici să nu desfăşoare trupe în Europa de Est.

Consultările ruso-occidentale organizate săptămâna trecută la Geneva, Bruxelles şi Viena nu au dus la niciun rezultat concret, întrucât solicitările Rusiei sunt considerate inacceptabile.

Rusia susţine că nu reprezintă niciun pericol pentru Ucraina, dar a anexat deja o parte a ei, peninsula Crimeea, în 2014 şi stă în spatele războiului din Donbas, unde oficial doar separatiştii proruşi luptă împotriva armatei locale. Ucraina nu este singura fostă republică sovietică atacată de Rusia. Moscova a mai dus războaie împotriva Republicii Moldova, în 1992, şi împotriva Georgiei, în 2008, acţiuni belicoase ce au grăbit ţările din Europa de Est să caute o umbrelă de securitate sub NATO.

Şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly a pledat luni la Kiev pentru a „sta alături de Ucraina” în faţa Rusiei, care este „agresorul”.

Londra, la rândul ei, a anunţat luni că a trimis arme antitanc şi un grup de 100 de instructori militari în Ucraina, în timp ce premierul Boris Johnson s-a opus, marţi, şantajului făcut de Rusia şi a semnalat că liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, nu ar trebui să i se permită să rescrie normele internaţionale doar pentru a împiedica aderarea altor ţări la NATO.