Cerealele din supermarketuri, bombe cu efect întârziat. Experții explică ce pericole ascund. Alternative mai bune

Un studiu recent arată că mărcile proprii ale supermarketurilor nu doar că sunt mai accesibile ca preț, dar sunt și mai sănătoase decât brandurile consacrate. Un expert britanic a analizat opțiunile disponibile.

Dacă te plimbi pe culoarul cu cereale din orice supermarket, ai putea crede că ai ajuns în centrul unei diete echilibrate. Ambalajele colorate îți atrag atenția cu promisiuni tentante: „Bogate în fibre din cereale integrale!”, „Susțin sănătatea digestivă!”, „Conțin nouă vitamine și minerale!”, „Esențiale pentru sănătatea familiei!”, „Contribuie la sănătatea oaselor!”, „Reduc oboseala și extenuarea!”.

Cât de sănătoase sunt cerealele de mic dejun

Deși sunt considerate o opțiune convenabilă și rapidă, multe cereale conțin cantități ridicate de zahăr, sare și ingrediente ultra-procesate, ceea ce pune sub semnul întrebării beneficiile lor pentru sănătate.

Un alt aspect controversat este adaosul artificial de vitamine și minerale, promovat intens pe ambalaje. Deși suplimentarea cu vitamina D, de exemplu, poate fi benefică mai ales în lunile de iarnă, Marion Nestle, profesor de nutriție la Universitatea din New York, avertizează în cartea sa Food Politics că „adăugarea din ce în ce mai frecventă de vitamine și minerale” nu garantează îmbunătățirea sănătății și poate avea efecte negative în cazul unui exces.

Ce cereale sunt o alegere bună

Nu toate cerealele trebuie puse în aceeași categorie. Există și opțiuni mai sănătoase, care oferă un început de zi echilibrat, mai ales cele bogate în fibre și carbohidrați complecși cu eliberare lentă de energie. Așadar, nu renunța la cereale, ci alege-le cu atenție, verificând dacă promisiunile de pe ambalaj sunt susținute de valori nutriționale reale.

Cât de sănătoase sunt cerealele pentru micul dejun

Experimentul realizat în Marea Britanie și menționat în The Telegraph a analizat conținutul nutrițional al mai multor tipuri de cereale populare, dar concluziile pot fi relevante și pentru România. Multe dintre aceste produse, disponibile și pe piața locală, au un conținut surprinzător de ridicat de zahăr și ingrediente ultra-procesate, ceea ce le pune în discuție beneficiile pentru sănătate.

De exemplu, cerealele de tip instant, care necesită doar apă fierbinte pentru preparare, au fost criticate pentru textura lipicioasă și gustul artificial de caramel. În plus, o porție de 30 g conține 5,3 g zahăr – o cantitate considerată ridicată raportat la recomandările nutriționale.

În România, etichetarea nutrițională nu include sistemul de tip „semafor” folosit în Marea Britanie, dar consumatorii pot verifica lista ingredientelor și valorilor nutriționale: cantități de zahăr, sare și fibre. Produsele care conțin aditivi precum malț de orz, fructoză, ulei de palmier sau arome artificiale sunt considerate ultra-procesate și ar trebui consumate cu moderație.

Alternative mai sănătoase

Printre opțiunile mai echilibrate se numără cerealele bogate în fibre și proteine, fără adaosuri artificiale. De exemplu, variantele simple pe bază de ovăz sau tărâțe, fără zahăr adăugat, pot fi alegeri mai sănătoase. Totuși, chiar și acestea trebuie verificate atent, deoarece unele conțin extract de orz malțificat (malț de orz), un potențiator de aromă care le încadrează tot în categoria alimentelor ultra-procesate.

Un alt aspect de care trebuie ținut cont este marketingul de pe ambalaje. Multe produse promovate ca fiind „bogate în fibre” au, de fapt, un conținut destul de modest – de exemplu, doar 3,6 g fibre la o porție de 40 g. De asemenea, porțiile recomandate pe ambalaj sunt adesea mai mici decât cele consumate în realitate, ceea ce înseamnă că aportul de zahăr și calorii poate fi semnificativ mai mare.

Pericolele ascunse în cerealele din supermarketuri

Analiza produselor disponibile pe piață a evidențiat diferențe semnificative în ceea ce privește calitatea nutrițională a cerealelor pentru micul dejun:

Cerealele cu lapte praf adăugat – conțin un nivel ridicat de zahăr și proteine, dar aportul de fibre este moderat. Prezența aromelor artificiale și a agenților antiaglomeranți le încadrează în categoria alimentelor ultra-procesate.

Cerealele instant – criticate pentru gustul exagerat de dulce, aroma artificială de caramel și textura lipicioasă. Conțin ulei de palmier, antioxidanți și coloranți, fiind departe de a fi o opțiune sănătoasă.

Cerealele crocante cu caramel și alune – apreciate pentru textura aerată, dar conținutul ridicat de zahăr și sațietatea redusă le transformă într-o alegere ocazională.

Biscuiții cu cereale – oferă un aport mai mare de fibre și proteine decât alte produse, însă includ malț de orz, ceea ce îi face tot ultra-procesați.

Cerealele cu cacao – mai bine primite decât variantele cu conținut scăzut de fibre, dar includ tot malț de orz, un ingredient specific produselor procesate.

Cerealele cu aromă de miere – crocante la început, dar nesățioase și cu un conținut ridicat de zahăr.

Produsele promovate ca „bogate în fibre” – pot conține cantități mari de zahăr, provenit parțial din fructe uscate, iar unele includ și malț de orz.

Cerealele cu fructe și cocos – deși sunt comercializate ca variante mai sănătoase, conțin adesea fructoză, un ingredient asociat alimentelor ultra-procesate.

Granola cu ovăz și semințe – nu a impresionat, în timp ce muesli-ul cu fructe uscate s-a dovedit o alegere mai bună datorită lipsei ingredientelor artificiale.

Ovăzul crud – mai potrivit ca topping decât ca masă principală, având o textură mai greoaie. Unele produse care pretind că includ nuci de Brazilia conțin doar cantități infime din acestea.

Concluzie

Pentru a face alegeri mai sănătoase, este esențial să verifici eticheta nutrițională și să optezi pentru variante cât mai naturale, bogate în fibre și fără adaos de zahăr, aditivi sau uleiuri procesate. Un bol de ovăz simplu, combinat cu fructe și semințe, poate fi o alternativă mult mai sănătoasă decât multe dintre cerealele ultra-procesate de pe rafturile supermarketurilor.