Ce spun poftele alimentare despre sănătatea noastră. Ce înseamnă când ne e poftă de chipsuri, paste sau ciocolată

Deși mulți asociază poftele cu lipsa autocontrolului, acestea au semnificații mai adânci. Ce reprezintă fiecare poftă în parte și ce carențe pot semnala în organism?

Cu toții avem pofte, indiferent că e vorba de un baton de ciocolată sau o pungă cu chipsuri sărate și crocante. Însă aceste pofte au semnificații mai adânci decât ne închipuim.

Poftele pot apărea oricând, ziua sau noaptea, la scurt timp după ce ai mâncat și au o componentă „obsesivă“. O poftă este dorință de necontrolat și multe persoane îi vor ceda, chiar dacă ulterior vor apărea mustrările de conștiință și vina, mai ales în cazul unei diete.

Pofta este, de cele mai multe ori, de natură emoțională, dar poate fi cauzate și de lipsa unor substanțe din organism. Foamea e de natură fizică, apare și este însoțită de diverse „simptome“ fizice.

Foamea fiziologică apare după un timp destul de îndelungat de la ultima masă și poate fi însoțită de simptome fizice, cum ar fi dureri de stomac, mici migrene, senzații de moleșeală, amețeală. Totodată, foamea se va concentra pe mai multe tipuri de alimente, nu pe unul anume. Pentru a afla dacă ți-e foame sau poftă de, fă un test simplu. Astfel, dacă simți că ai mânca orice, nu doar o felie de pizza cu multă brânză, întreabă-te mai întâi dacă ai mânca un măr în locul ei. Dacă răspunsul e da, înseamnă că ți-e foame cu adevărat. Pofta este diferită de foame prin faptul că este concentrată către un anumit aliment, gust sau textură. De aceea, atunci când avem o poftă, ea „țintește“ un aliment sau un gust anume.

Iată ce ne arată cele mai des întâlnite pofte.

Poftă de sare/ceva sărat

Unele persoane ar ronțăi adesea ceva sărat: covrigei, snack-uri, semințe, chipsuri. Pofta de sare poate fi modul în care corpul încearcă să corecteze un dezechilibru al mineralelor, fie că e vorba de deshidratare sau de dezechilibru electrolitic. Electroliții reprezintă un ansamblu de minerale esențiale funcționării organismului, în special a creierului și mușchilor. Principalii electroliți sunt sodiul, potasiul, calciul, magneziul și clorul, iar o poftă de sare poate indica lipsa unuia (sau a mai multora) dintre ei.

Pofta de zahăr/ceva dulce și de carbohidrați

Pofta de dulce poate fi declanșată, cel mai adesea, de o scădere a glicemiei. Carbohidrații, prin urmare și zahărul, reprezintă cel mai eficient mod prin care corpul poate să producă rapid energie, așa că, atunci când ai un nivel scăzut de energie vei avea astfel de pofte. Problema este că, odată ce iei o gustare dulce, intri într-un cerc vicios. Dulciurile ne dau pe moment o rezervă de energie, urmată de o nouă scădere a glicemiei, care, în final, duce la o nouă poftă de ceva dulce. Nu doar pofta de dulce, ci și pofta de pâine, paste, orez, cartofi (alimente bogate în carbohidrați) e un indicator al glicemiei scăzute.

Pofta de ciocolată

Nevoia de ciocolată ar putea fi un indicator al stresului. Acest aliment reprezintă o combinație de grăsimi și carbohidrați, ceea ce îi dă un gust minunat. Astfel, în perioadele de stres, organismul ar putea s-o perceapă drept o recompensă, o mâncare de „alinare“. Totodată, ciocolata conține vitamine și minerale, din pudra și untul de cacao, iar pofta de ciocolată poate indica lipsa unor substanțe benefice precum magneziu, crom sau vitamina B.

Pofta de grăsimi

Poftele de alimente grase/grăsimi (brânzeturi, pizza cu multă brânză, bacon, smântână, unt etc) pot semnala, de asemenea, un dezechilibru interior. Organismul poate avea nevoie fie de calciu, fie de acizi grași esențiali. Acizii grași esențiali sunt necesari în alimentația oamenilor deoarece organismul uman nu îi poate sintetiza. Astfel, îi putem obține din alimentație, iar printre alimentele bogate în acizi grași se numără peștele gras (somon, macrou, sardine), avocado, semințe de in, nuci.

Pofta de carne roșie

Dacă visezi la o friptură de vită în sânge, o astfel de poftă culinară poate ascunde o carenţă de fier. O poţi depăşi dacă o înlocuiești cu alimente bogate în fier: fasole, spanac, varză kale, broccoli, dar şi citrice care conţin o cantitate însemnată de vitamina C, ce facilitează absorbţia fierului.