Analizele de sânge care îți salvează viața: depistează riscul de boli de inimă cu mult înainte să apară primele simptome

Bolile de inimă nu apar peste noapte. De multe ori, ele se dezvoltă în tăcere, iar primele simptome apar abia după ce inima a suferit deja daune semnificative. Totuși, medicii spun că există semnale de alarmă care pot fi depistate din timp.

Cardiologul Dmitry Yaranov, MD, atrage atenția că anumite analize de sânge pot indica riscurile cardiovasculare cu mult înainte ca pacientul să simtă ceva. „Aceste teste pot depista problemele de inimă devreme — cu mult înainte să apară simptomele”, a explicat el într-o postare pe Instagram. Iar diferența este uriașă: dacă știi ce să verifici, poți interveni din timp, prin schimbări de stil de viață, și preveni evoluția spre boală.

Medicul avertizează că rezultatele „la limită” nu ar trebui ignorate. Ele nu cer întotdeauna tratament medicamentos imediat, dar arată începutul unor schimbări metabolice sau cardiovasculare. Și tocmai atunci este momentul perfect pentru ajustări în dietă, mișcare și stil de viață.

Dr. Yaranov împarte analizele esențiale în mai multe categorii: profil lipidic și risc genetic, controlul glicemiei, sănătatea rinichilor și metabolismului, echilibrul hormonal și inflamația, precum și evaluarea generală a sângelui.

Lista completă de analize esențiale pentru prevenția bolilor de inimă

Lista propusă de dr. Yaranov acoperă toate aspectele majore ale sănătății cardiovasculare și nu numai:

• Colesterol și risc genetic: profil lipidic complet (LDL, HDL, trigliceride), Lipoproteina(a) – o analiză genetică ce se face o singură dată, și ApoB, care măsoară toate particulele de colesterol nociv.
• Controlul glicemiei: hemoglobina glicozilată (A1C) – media glicemiei pe ultimele trei luni, și glucoza serică à jeun, pentru depistarea riscului de diabet.
• Sănătatea rinichilor și metabolismului: creatinina și eGFR, care arată funcția renală, plus electroliții principali – sodiu, potasiu, calciu – esențiali pentru echilibrul metabolic.
• Hormoni și inflamație: analizele tiroidiene (TSH și T4) pentru ritm și metabolism, CRP (marker al inflamației) și vitamina D, strâns legată de sănătatea inimii.
• Starea generală a sângelui: hemoleucograma completă (CBC) – indicii despre anemie sau infecții, dar și feritina și fierul, importante pentru transportul oxigenului.

„Mergeți cu această listă la controlul anual. Prevenția de azi înseamnă liniștea de mâine”, recomandă cardiologul. Iată ce explicații și completări oferă, la aceste recomandări, un alt specialist cardiolog.

Frecvența recomandată a testelor pentru inimă chiar dacă nu ai simptome

Chiar și în absența simptomelor, analizele de sânge rămân o unealtă importantă pentru prevenție. Dr. Ravi Prakash, medic cardiolog senior la PSRI Hospital, a explicat pentru indianexpress.com că, în general, pentru persoanele fără semne clinice sau boli cardiace diagnosticate, majoritatea testelor se repetă la fiecare 1–2 ani, ca parte a controalelor de rutină.

Testele pentru colesterol și controlul glicemiei sunt recomandate anual, mai ales după vârsta de 35 de ani sau chiar mai devreme dacă există antecedente familiale de boli de inimă ori diabet. Markerii de funcție renală și metabolism pot fi verificați o dată la 1–2 ani, dar dacă pacientul are factori de risc precum hipertensiune sau obezitate, medicul poate recomanda o monitorizare mai frecventă.

În ceea ce privește hormonii și markerii inflamatori, aceștia nu necesită analize regulate decât dacă există suspiciuni clinice. Iar pentru sănătatea generală a sângelui, o hemoleucogramă completă este suficient să fie inclusă în analizele anuale de rutină.

Analizele care detectează primele semne de boli cardiace

Potrivit dr. Ravi Prakash, primele „semnale roșii” (de alertă) apar adesea la analizele de colesterol și glicemie. Valorile crescute ale colesterolului sau instalarea rezistenței la insulină se manifestă adesea cu mult timp înainte ca tensiunea arterială să crească ori să apară simptome vizibile.

Un alt indiciu timpuriu vine de la markerii de inflamație, cum este proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP), care poate evidenția modificări vasculare incipiente chiar și atunci când colesterolul și tensiunea par în limite normale.

De asemenea, testarea riscului genetic are un rol aparte: poate identifica predispoziții moștenite la orice vârstă, oferind informații prețioase cu mult înainte ca organismul să arate dezechilibre în analize sau simptome clinice.

Rezultatele «la limită»: ce înseamnă și când să mergi la medic

Rezultatele „la limită” nu trebuie ignorate. Ele pot fi primele semne ale unor modificări metabolice sau cardiovasculare. Deși nu necesită întotdeauna tratament medicamentos imediat, ele indică faptul că este momentul să fie făcute schimbări în stilul de viață.

Dr. Ravi Prakash explică: „Dacă mai multe rezultate «la limită» apar împreună — de exemplu colesterol ușor crescut, glicemie puțin peste normal și markeri de inflamație — riscul crește, iar monitorizarea mai atentă sau consultul medical timpuriu sunt recomandate. Intervenția imediată devine necesară dacă rezultatele arată o creștere bruscă față de analizele anterioare sau dacă apar la persoane cu antecedente familiale puternice de boli de inimă”.

Medicul subliniază că urgența nu e întotdeauna medicamentul, ci atenția și prevenția: urmărirea regulată a analizelor și discuțiile cu medicul pot preveni evoluția către afecțiuni mai grave.

Cum prevenim complicațiile cardiovasculare prin monitorizarea analizelor

În concluzie, analizele de sânge pot fi cele mai importante instrumente pentru prevenția bolilor de inimă și pentru monitorizarea sănătății inimii înainte să apară simptomele. Testele de colesterol, glicemie, markerii de inflamație și evaluările genetice oferă informații prețioase despre riscul cardiovascular. Chiar și rezultatele „la limită” sunt semnale că este momentul să adoptăm schimbări de stil de viață și să ne urmărim regulat sănătatea cu un medic specialist. Programarea unei verificări anuale și interpretarea corectă a analizelor pot preveni complicațiile și menține inima sănătoasă pe termen lung.