Traume şi fantezii la marginea deşertului

Amos Oz decupează fin secvenţe din viaţa unui cuplu de evrei stabilit la Tel Keidar şi pune sub lupă înfrângerile şi dorinţele, precum şi plăcerile vieţii de zi cu zi. „Să nu pronunţi: noapte“, romanul celebrului scriitor israelian Amos Oz, a fost publicat la Editura Humanitas Fiction, în traducerea semnată de Marlena Braeşter.

Tradusă în nenumărate limbi şi admirată de cititori din lumea întreagă, opera lui Amos Oz farmecă prin forţă şi rafiment, spun criticii literari şi publicul larg deopotrivă. „Să nu pronunţi: noapte", cel de-al unsprezecelea roman al celui mai bun prozator contemporan din Israel, este acum disponibil în limba romană.

Pentru cei care au citit „Cutia neagră", „Poveste despre dragoste şi întuneric", „Rime despre viaţă şi moarte" , „Să cunoşti o femeie" sau „Fima", această carte va confirma liniile de forţă ale prozei lui Amos Oz, care îşi descria astfel literatura: „Scot la suprafaţă duhurile rele şi consemnez traumele, fanteziile şi nebuniile evreilor din Israel şi din Europa Centrală. Mă interesează ambiţiile lor şi cutia cu praf de puşcă, adică renegarea de sine şi ura de sine."

În „Să nu pronunţi: noapte", prozatorul, considerat de câţiva ani un candidat serios la Premiul Nobel, plonjează în adâncul unei relaţii care moare şi renaşte într-un orăşel de la marginea deşertului.

Un roman ca muzica de cameră

Protagoniştii ei, desenaţi în umbre şi lumini, sunt Teo, inginer sexagenar, şi mai tânăra profesoară Noa, femeia care l-a invitat la o nouă viaţă. Plăcerile şi neplăcerile cotidianului, inprevizibile şi mereu cu două tăişuri, angoasele, înfrângerile şi bucuriile cuplului ca întreg şi ale fiecăruia dintre partneri îşi găsesc în Amos Oz scriitorul perfect.

Vocea ei („Hai să ne stabilim la Tel Keidar, la capătul lumii, deşertul e ca un ocean şi totul e deschis. Vii?") şi vocea lui („Iar eu? Care am venit aici după ea, la sfârşitul lumii ei, pentru că nu am vrut-o decât pe ea. În loc de calmul deşertului vine acum simţământul pericolului care se apropie. Pe care nu ştiu cum să-l îndepărtez pentru că nu ştiu de unde va veni răul") se întrepătrund ca piesele unui puzzle, compunând o poveste căreia nimic din ce e omenesc nu-i e străin.

Amos Oz urmăreşte toate nuanţele pe care le capătă viaţa, chipurile de neînţeles ale iubirii şi gândul morţii, într-o istorie a sentimentelor care se complică la infinit. Romanul a fost comparat cu o piesă de muzică de cameră, blândă şi melancolică, accesibilă, dar fără să fie lipsită de substanţă.

Peste patru decenii de literatură

La 71 de ani, Amos Oz este cel mai important şi cel mai cunoscut prozator şi eseist israelian. A debutat în 1965 cu volumul de povestiri „Acolo unde urlă şacalii", după ce a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim, după ce a locuit în kibbutzul Hulda şi după ce a practicat agricultura şi a predat la liceul local. În 1986 s-a mutat în Arad, oraş de lângă Marea Moartă.

De-a lungul anilor, a publicat numeroase romane, volume de povestiri şi de eseuri, pentru care a fost recompensat cu premii renumite, printre care Premiul Israel (1998), Premiul Catalonia (2004), Premiul Primo Levi şi Premiul Heinrich Heine (2008). În 1997, a primit Legiunea de Onoarea din partea lui Jacques Chirac, preşedintele Franţei. Literatura sa, admirată în toată lumea, a început să aibă din ce în ce mai mult succes, câştigând recunoaştere internaţională.

"Pentru mine, ebraica modernă este o tortură, o poveste de dragoste şi un instrument muzical."
Amos Oz
scriitor

Informaţii utile

Titlu: „Să nu pronunţi: noapte"
Autor: Amos Oz
Traducător: Marlena Braeşter
Editura: Humanitas Fiction
Preţ: 25 de lei