„Fântânile Olteniei“, expuse la Muzeul Ţăranului Român

Asociaţia Fotoclub „Mircea Faria“ din Craiova, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, vă invită joi, 3 noiembrie 2016, la ora 17, la sala Acvariu, la vernisajul expoziţiei „Fântânile Olteniei“. Expoziţia găzduieşte lucrările fotografilor Dorian Delureanu şi Cristian Bassa şi este rezultatul unui proiect de cartografiere a fântânilor de uz comunitar din regiunea Olteniei.

Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sala Acvariu, în perioada 3-27 noiembrie 2016. Intrarea este liberă.

„Multe fântâni fuseră în Oltenia, spun localnicii, dar şi puţine rămaseră în picioare, oamenii împrăştiindu-se, locurile schimbându-şi proprietarii, drumurile şi hotarele. S-a dus vorba cum că unele fântâni ar mai fi, dar că se distrug repede şi că ar trebui să ştim ceva despre ele. De aici s-au plănuit drumuri cu oameni ştiuţi de-ai locurilor, pentru a le înşira pe hartă pe cele ce rezistă trecerii timpului.

Constructori de fântâni au fost mai întâi păstori şi oameni aşezaţi (plugari), fântânile fiind un loc în jurul căruia s-au construit aşezări permanente sau de transhumanţă, dar şi o resursă gestionată în comun, precum păşunile comunale. Mai pe urmă, constructorii lor au fost gospodari, oameni ai muncii la sate şi oraşe.

Fântânile Olteniei rurale nu sunt toate la fel. Unele sunt mai vechi, de dincolo de perioada comunistă, până foarte departe, consemnate în documente de vânzare-cumpărare de pământuri, însemnate pe hărţi comerciale, puncte vitale pentru asigurarea transportului persoanelor şi mărfurilor cu vehicule trase de animale, parte din ritualuri religioase şi obiceiuri ale locurilor. Fântânile mai noi, construite prin anii ‘60-‘70, înlocuiesc şi/sau adaugă elemente din arhitectura vremii şi materiale de construcţii noi (acoperişul de ciment, tablă, planşeul, măsuţe, garduri) peste trecutul din piatră şi lemn al primelor, cele doar cu încheieturi de fier.

Fântânile întâlnite se deosebesc unele de altele prin mecanismul care pune în mişcare apa şi anume: fântâni cu cumpănă, cu roată, cu scripete şi bârnă, cu pompă, jgheab pentru animale. Sunt consemnate în Oltenia mai multe roluri ritualice ale fântânii cum ar fi: fântână de pomană până la al şaptelea neam (cu cruci pe stâlpi), fântână de întâlnire, de nuntă, fântână de hotar, fântână ca loc de ritual de purificare şi ştergere a păcatelor, fântână de descântec. Valorarea socială şi ecologică înscrisă în memoria colectivităţilor o precedă pe cea de întrebuinţare: chiar dacă devin nefuncţionale sau doar apa lor nu mai este potabilă, nu se dărâmă, acest lucru fiind considerat de rău augur pentru comunitate, la fel cum este interpretat şi secarea apei fântânilor.

Prin călătoriile lor, desfăşurate anul acesta în peste 40 de locuri din judeţele Dolj şi Mehedinţi, cei doi fotografi, Dorian Delureanu şi Cristian Bassa, au avut ca obiectiv o primă documentare a unor fântâni vechi din Oltenia şi a spaţiilor în care acestea se regăsesc. În proiect sunt incluse fântânile de sat şi de hotar/răscruce, multe aflate într-un stadiu avansat de degradare. Odată cu dispariţia lor, o hartă a peisajelor şi traiectoriilor vieţii rurale cotidiene din Oltenia s-ar risipi. Punctul de plecare al proiectului şi al expoziţiei îl reprezintă explorările din Dolj şi Mehedinţi, urmând să se extindă şi în celelalte judeţe din Oltenia. O ţintă a acestui proiect ambiţios este realizarea unei hărţi a acestor monumente cu elemente specifice de identificare. Traseul realizat a fost deja indexat în varianta unei hărţi electronice.

Expoziţia preia mesajul proiectului Fântâni singuratice din Oltenia pentru a-l face cunoscut publicului de muzeu din România, pornind de la fotografiile şi notele realizate de-a lungul călătoriilor. Fotografiile sunt realizate atât pe film, cât şi în format digital, alb-negru, dar şi color tocmai în ideea de a percepe imaginea acestor fântâni şi ca urme, documente de arhivă, dar, totodată, şi ca pe locuri vii pe hărţile mentale ale comunităţilor rurale”. (Cristina Irian)

Pe 3 noiembrie, la ora 17, în Sala Acvariu la vernisaj, veţi afla de la cei implicaţi în proiect poveşti documentate ale fântânilor din Oltenia.

DORIAN DELUREANU (n. 1967 la Drobeta Turnu Severin) inginer, în prezent activează în domeniul dezvoltării regionale. A fotografiat în perioada 1993-2000 spectacolele Teatrului Naţional din Craiova; a urmat un curs de portret sub îndrumarea Lucianei Mulas în San Marino în 1995 şi un stagiu de fotografie la Avignon Theatre Festival. A realizat fotografii la spectacole regizate de Beatrice Bleonţ, Silviu Purcărete, Mihai Măniuţiu, Topa Gábor, Vlad Mugur.

Dorian a realizat şase expoziţii personale, iar fotografii de ale sale fac parte din colecţia World Press Photo Foundation. A publicat în Le Nouvel Observateur şi în revistele Scena şi Teatrul azi. A coordonat expoziţiile şi publicarea albumelor fotografului craiovean Victor Boldâr: 07.05.75/Impresii - Henri Cartier Bresson în Oltenia şi Victor Boldar-Fotograful peliculei de cursă lungă.

Dorian este membru al Fotoclubului „Mircea Faria” din Craiova (fondat în 1963), iar din 2014 este preşedinte al fotoclubului.

Expoziţii: 3 expoziţii personale (1994-2000) de fotografie organizate la Teatrul Naţional Craiova - Craiova Shakespeare Festival ediţiile 1 (în colaborare cu fotograful englez Sean Hudson), 2, 3; Expoziţie personală Lumină şi mişcare - Ţară Bascilor (2004), Galeria „Photo Ranger”, Craiova; Expoziţie personală Digigrafica-Nud (2008), Galeria „Mircea Faria”, Craiova; Expoziţie personală Misterele Craiovei (2009), Muzeul de Artă Craiova.

CRISTIAN BASSA (n. 1980, Bucureşti) lucrează în domeniul bancar. A urmat cursurile de fotografie ale Şcolii de Poetică Fotografică „Francisc Mraz” (2009-2011), dar şi cursuri de fotojurnalism şi de proiecte foto documentare.

Cristian este designer, editor şi pasionat de volume de fotografie. A fost editor al revistei FOTO4ALL (2015-2016), editor principal al revistei online de fotografie Oitzarisme (2014-2016). În prezent este editor al revistei-blog de fotografie CRITICAL MESS.

Cristian a iniţiat şi desfăşurat patru proiecte de fotografie în scopuri sociale pentru organizaţii caritabile, iniţiative care au fost finalizate şi cu expoziţii personale. Este pasionat de fotografie ca modalitate de exprimare şi ca forţă documentară. Fotografiază atât pe film, cât şi pe digital, pe fiecare mediu având proiecte fotografice de lungă durată.

Cristian organizează evenimente şi întâlniri fotografice, printre care seriile de expoziţii de fotografie pe film „Argentik” ediţiile 1-3, seriile atelier „Clasa de Fotografie” 1-3. Este co-organizator al Bucharest Photo Week 2016.

Concept expoziţional: Cristina Irian şi Bogdan Iancu.