Cum alegem vinul potrivit pentru fiecare preparat de pe masa de Paşte: sfaturile „profei de vin“

Mirela Mateescu, cunoscută şi ca „profa de vin“ sau „wine story teller“, ne-a explicat modul în care alegem corect vinul pentru masa de Paşte, în funcţie de preparate.

Sărbătorile pascale reprezintă prilejul perfect pentru orice gospodină, şi nu numai, să umple masa cu bunătăţi tradiţionale sau cu influenţe din bucătăria internaţională pentru a-şi impresiona atât familia, cât şi oaspeţii veniţi în vizită după cel mai lung post al anului.

Mirela Mateescu, cunoscută şi ca „profa de vin“ sau „wine story teller“, explică modul în care putem alege vinul pentru preparatele de Paşte.

Masa de Paşte este una bogată, care începe cu antreuri de tot felul, de la clasicele ouă roşii şi ouă umplute, salate cu boeuf, salate cu ţelină şi morcov sau icre, până la platouri cu brânzeturi proaspete, mezeluri crud-uscate, legume de sezon (ridichi şi ceapă verde), diverse tarte cu brânză, spanac, dar şi nelipsitul drob. 

În casele mai pretenţioase, aperitivul este însoţit regeşte de un spumant (precum autohtona Mustoasa de Măderat sau din frâncuşă), numai bun ca să deschidă festivităţile şi pofta. Efervescenţa, cremozitatea şi aciditatea ridicată a acestor tipuri de vin sunt un acompaniament perfect pentru sosurile cremoase, bazate pe maioneză, curăţând perfect bolta palatină şi pregătind meseanul pentru felul următor. 

În cazul în care vinul spumant nu se regăseşte printre preferinţele sau opţiunile gazdei ori ale invitaţilor, atunci acesta poate fi uşor înlocuit de o Crâmpoşie Selecţionată, o Zghihara de Huşi sau o Fetească Regală de zonă rece.

Felul principal la masa de Paşte românească este friptura de miel la cuptor sau stufatul de miel, cu multe legume, usturoi verde şi sos din abundenţă. N-ar fi nimic mai potrivit în acest moment decât un Novac sau un Negru de Drăgăşani. Pentru iubitorii de soiuri internaţionale, lângă friptura de miel, însoţită de un piure de cartofi cu uşoare note de trufe, ar sta la fel de bine un Syrah sau un Cabernet Sauvignon. Pentru cei mai atenţi cu silueta şi care preferă o friptură mai uşoară precum cea de curcan cu un sos de fructe roşii, atunci poate nu ar fi rău deloc să se uite la raft după un Pinot Noir.

Şi cum masă de Paşte fără cozonac sau pască cu brânză dulce din belşug, presărată cu stafide, nu există, un vin de desert, cu rest de zahăr mare este compania ideală. La pasca cu brânză, vanilie, stafide şi coajă de portocale, de pildă, ar fi nemaipomenit un vin de desert din Tămâioasa Românească, din care se ridică frumos din pahar aceleaşi note de vanilie, miere, flori albe şi dulceaţă de portocale. Dacă, însă, avem un cozonac aburind, plin cu nucă şi ciocolată de te lingi pe degete, atunci vinul de desert poate fi excepţionala Fetească Neagră.

Cum alegem vinul la raft? Simplu. Cel alb sau cel rose trebuie să fie tânăr, prin urmare, pe etichetă căutăm anul 2018 sau 2017. La vinurile roşii ne interesează taninuri uşor îmblânzite de baric sau de şederea la sticlă, de aceea, pe etichetă căutăm „maturat“ în butoaie de stejar din anul 2017 în jos, poate chiar un 2015 sau un 2014. Dacă spumantului îi stă bine răcit la 6-8 grade, vinul alb şi rose ar trebui răcite până la 10-12 grade. Alta este, însă, povestea vinului roşu, care nu ne delectează cu aromele sale dacă nu are 15-17 grade.