File de istorie. 124 de ani de la naşterea Jocurilor Olimpice moderne, sub ochii „zeilor“: buget din timbre şi fără aur!
0Acum 124 de ani, pe 6 aprilie 1896, a început era Olimpiadelor, aşa cum ne este familiară. La Atena, la ora 14.00, Regele George I al Greciei a declarat deschisă prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne. „Adevărul“ vă prezintă un serial de poveşti cu şi despre evenimente şi personaje importante din istoria sportului mondial: „File de istorie“ .
Niciodată în 124 de ani, Jocurile Olimpice de vară nu au mai dat start atât de devreme. S-a mai început în „Prier“ la Londra 1908 (27 aprilie -31 octombrie) şi Antwerp 1920 (20 aprilie -12 septembrie).
Prima ediţie a Jocurilor Olimpice reprezenta materializarea visului Baronului Pierre de Coubertain. La start: 245 de sportivi din 14 ţări, toţi bărbaţi - aşa cum „era legea“ şi la începutul Jocurilor antice (abia după 380 de ani, în 396 î Hr., a fost consemnată prima campioană din istorie). Atena 1896 a fost cea mai scurtă ediţie a JO moderne (doar zece zile). La final, pe 15 aprilie, ţara gazdă adunase cele mai multe clasări pe locurile 1, 2 şi 3 (45), iar SUA câştigase cele mai multe probe (11). Evident, a fost ediţia cu cei mai puţini sportivi la start: potrivit „compendiului suprem al Jocurilor Olimpice“, semnat de David Wallechinsky şi Jamie Loucky, la JO din 1900 erau deja peste 1.100 participanţi, în 1908 erau peste 2.000, iar în 1996 „cădea“ pragul de 10.000 sportivi. Au fost unicele Jocuri moderne în care femeile nu au concurat şi ediţia cu cele mai puţine probe (43, în 9 sporturi; începând cu 1900 au fost minim 74 de probe, iar din 1908 - peste 100).
Jocuri finanţate cu timbre şi medalii
În prezent, organizarea Jocurilor Olimpice costă miliarde de dolari. Recordul aparţine Chinei, cu 45 de miliarde cheltuite în 2008. Evident, la început lucrurile au stat diferit. Pierre de Coubertain şi-a dorit ca Franţa natală să găzduiască primele Jocuri Olimpice moderne în 1900, însă Grecia a pimit proiectul cu un asemenea entuziasm încât Baronul le-a cedat onoarea. Guvernul Greciei nu s-a implicat însă financiar, iar Prinţul Constantin - preşedinte al Comitetului Olimpic din Grecia, a trebuit să strângă singur banii necesari. Bugetul JO din 1896 a fost obţinut din vânzarea de timbre şi medalii, plus o donaţie de un milion de drahme de la un afacerist bogat, Georgis Averoff.
Întâiul campion olimpic, fără medalie de aur
Primul campion al Jocurilor Olimpice moderne a fost James Brendan Conolly, la triplusalt. Pentru că rezultatele sportivilor nu erau anunţate în concurs, înainte de ultima sa încercare, Conolly a trebuit să întrebe ce rezultate sunt, pentru a şti cât să forţeze. A aflat că e lider detaşat, având titlul asigurat. În vârstă de 27 de ani, Conolly abandonase cursurile Universităţii din Harvard pentru a participa la JO. Răsplata sa pentru primul loc a fost o medalie de argint, o cunună din crenguţe de măslin şi o diplomă (locul doi era răsplătit cu medalie de bronz).
Ulterior, „Jamie“ Conolly, a fost onorat cu o statuie în Columbus Park din Bostonul natal. Ulterior, s-a dedicat meseriei de jurnalist, fiind inclusiv corespondent de război. A scris 25 de romane, peste 200 de povestiri scurte şi a publicat „The English as Poor Loser“ după ce a relatat de la JO din 1908.
1904 Este anul în care au fost standardizate medaliile de aur, argint şi bronz la JO
Legenda maratonului şi noul erou grec
Proba de maraton onorează până azi legenda soldatului Pheidippides, care şi-a dat ultima suflare după ce a alergat fără întrerupere de pe câmpul de luptă de la Maraton până în Atena pentru a anunţa victoria în faţa persanilor. Maratonul olimpic din 1896 a urmat fidel traseul parcurs de Pheidippides.
Interesul elenilor era atât de mare, încât în martie 1896 au fost organizate două curse-trial în ţara gazdă. Dintre cei 17 sportivi care au luat startul la maratonul olimpic, 13 au fost greci. Iar pe 10 aprilie, Grecia a găsit un nou erou: Spiridon Louis, un păstor din Amarousion, a câştigat cursa de aproximativ 40.000 de metri (standardul de 42 km al distanţei a fost introdus abia în 1921). Cei patru străini, neexperimentaţi pe distanţă, s-au succedat la conducerea cursei, însă în final au abandonat, fiind ajutaţi de localnici să ajungă la destinaţie, pentru a fi „revigoraţi“ cu brandy. Spiridon Louis a preluat conducerea cu 4 km înainte de intrarea în stadionul olimpic, trecând linia de finiş cu şapte minute înaintea tuturor.
CITEŞTE ŞI: