Parlamentul României, sub anarhie. De ce un guvern fără sprijin în legislativ riscă să fie condamnat încă din fașă

Lipsa unei majorități clare și negocierile pentru formarea noului guvern aduc în prim-plan un scenariu periculos pentru stabilitatea României. Fără o majoritate parlamentară solidă clar asumată, partidele politice votează proiecte de lege exclusiv pe baza intereselor de moment. Într-o analiză pentru „Adevărul”, consultant politic, Cristian Andrei - directorul Agenției de Rating Politic, avertizează că un guvern minoritar sau tehnocrat, lipsit de o susținere stabilă, riscă să devină un simplu instrument în mâinile unor alianțe toxice de culise.

După destrămarea coaliției dintre PSD, PNL, USR și UDMR, anarhia pare să fi pus stăpânire pe Parlamentul României. Marți, în Senat, PSD, AUR și UDMR și-au împărțit la vot conducerea Institutului Cultural Român. Tot în aceeași zi, USR și AUR au susținut un proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi, însă inițiativa a fost respinsă prin voturile PSD, PNL și UDMR. Apoi, USR, PNL și AUR au votat pentru eliminarea suprataxării contractelor part-time. 

Cine e la putere? Nimeni nu mai știe

Primul și cel mai important risc al fragmentării parlamentare, susține Cristian Andrei, este estomparea graniței dintre putere și opoziție, un fenomen care poate alimenta instabilitatea politică și poate crea un teren favorabil pentru discursurile populiste și extremiste.

„Principalul risc este că oamenii nu mai înțeleg cine e puterea și opoziția și asta naște haos politic, populism, extremism. Ideea asta că am putea avea la București un soi de politică „bruxelleză”, cu multe grupuri parlamentare care negociază orice în funcție de o agendă și care pot depăși granițele ideologice și totul e pe masă la mezat - este nefuncțională și absurdă într-o Românie care merge spre tribalizare, cu falii sociale politice uriașe. România merge acum spre blocuri politice mari, nu spre o politică de nișe”, arată el..

Dincolo de haosul vizibil din plen, Cristian Andrei avertizează că, în spatele aparentei fragmentări a Parlamentului, se conturează riscul unor alianțe informale, construite în afara unor angajamente politice asumate public și fără o răspundere clară în fața electoratului.

„Riscul este ca sub fragmentarea Parlamentului să se nască de fapt alianțe toxice, mai puțin vizibile, care iau decizii majore în plen, sau care ajung să impună de fapt oameni cheie în funcții - dar care să nu-și asume ca atare responsabilitatea. O conducere din umbră, iresponsabilă, e cel mai negru scenariu pentru România”, subliniază Cristian Andrei.

Haiducia parlamentară ar putea face praf finanțele țării

În contextul în care România se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene și și-a asumat reducerea deficitului bugetar la 6% din PIB în acest an, adoptarea de către Parlament a unor măsuri cu caracter populist, fără surse clare de finanțare, reprezintă un risc major suplimentar pentru stabilitatea finanțelor publice. În anul 2008, în contextul în care România se îndrepta cu pași repezi spre criza economică, Parlamentul, dominat și atunci de PSD, a adoptat majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, în ciuda opoziției premierului de la acel moment, Călin Popescu Tăriceanu.

„Există și acest risc al haiduciei parlamentare, în care, fără nicio răspundere față de conducerea țării, să se ia decizii de dragul imaginii, fără cap și fără coadă, fără un program, fără o direcție, fără asumare. De fapt, problema mai mare este lipsa de asumare a puterii, a răspunderii, care duce la haos în societate”, a explicat consultantul politic.

La o lună de la demiterea, prin moțiune de cenzură, a guvernului condus de Ilie Bolojan, singurele variante conturate în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni sunt un guvern tehnocrat sau un guvern minoritar, ambele considerate fragile în raport cu actuala configurație parlamentară. Cu alte cuvinte, explică Cristian Andrei, un asemenea cabinet ar fi obligat să negocieze în mod constant cu grupurile parlamentare, pentru a evita blocarea sau modificarea substanțială a inițiativelor sale în procesul legislativ.

„Un guvern tehnocrat, independent sau minoritar va negocia permanent cu facțiunile din Parlament, altfel nu are cum rezista. Nu are cum să meargă pe o agendă împotriva Parlamentului. De aceea e nevoie de negocieri lungi în prealabil, de o majoritatea asumată în Parlament, altfel un astfel de cabinet e doar o iluzie", a arătat consultantul politic.

Marea problemă, detaliază Cristian Andrei, este că un astfel de cabinet nu va putea controla decât anumite decizii, în niciun caz întreaga activitate parlamentară.

„Problema e că un astfel de cabinet va putea controla doar anumite capitole și decizii agreate, dar nu toată activitatea Parlamentară, unde se vor putea strecura și alte înțelegeri. Va fi terenul perfect pentru partide să facă jocul de tipul: și la putere, și-n opoziție - să pretindă că susțin guvernul, dar să-l atace permanent în Parlament. Puterea unui astfel de cabinet ar fi limitată. Cabinetele de acest fel sunt de fapt cabinete cu susținere politică”, a conchis Cristian Andrei.