Cine este Raed Arafat, noul ministru al Sănătăţii

Raed Arafat s-a născut la 24 mai 1964, la Damasc. În anul 1981 soseşte la studii în România. Avea doar 16 ani şi jumătate. După terminarea facultăţii îşi depune actele pentru a pleca la specializare în Franţa, însă atunci a izbucnit Revoluţia şi a rămas în ţară. Peste câţiva ani va înfiinţa primul serviciu de urgenţă SMURD.

Primul an în România l-a petrecut la Piteşti unde studiază limba română. Ulterior, urmează cursurile Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca. În timpul facultăţii îl cunoaşte pe profesorul Kaufmann care îi devine mentor. În aceeaşi perioadă, este acceptat într-o echipă de urgenţă care era specializată în intervenţii de chirurgie vasculară. După facultate, se specializează la Târgu Mureș și la Cluj-Napoca în anestezie terapie intensivă (ATI).

Pasiunea pentru medicina de urgenţă s-a născut la 14 ani

Pasiunea pentru sistemul de urgenţă îşi are rădăcinile în copilărie. Raed Arafat povestea într-un interviu că urmărea la televizor un film cu paramedici din care nu pierdea niciun episod. În aceeşi perioadă, datorită vecinului său, care era directorul celui mai mare spital din ţara sa, intră pentru prima dată într-o sală de operaţie şi rămâne fascinat. Ulterior, în vacanţe, de dimineaţa până seara, îşi petrecea timpul la spital, în loc să se joace cu ceilalţi copii de vârsta sa.
1990, anul înfiinţării SMURD

În anul 1990, Raed Arafat înfiinţează SMURD-ul, cel mai modern sistem de urgenţă din România. Referitor la implementarea acestui sistem, Raed Arafat declara într-un interviu acordat ziarului Adevărul în anul 2008 că reprezentanţii sistemului i-au fost potrivnici încă de la început. „ La începurile SMURD m-am confruntat cu o împotrivire totală din partea reprezentanţilor sistemului. Am avut, însă, în acelaşi timp, sprijin total din partea unor oameni care au avut poziţii cheie. Când a venit aşa-zisa baracă, unitatea de primiri urgenţe, care a fost adusă din Scoţia, am purtat un război deschis cu fostul director al Direcţiei de Sănătate de atunci. El avea alte concepţii - că nu trebuie să vină străinii să ne ajute".

Între anii 1995 şi 1996 sistemul s-a dezvoltat, punându-se accent pe instruirea şi pregătirea medicilor şi a asistenţilor veniţi din diferite regiuni ale ţării.

În anul 1998 numărul specialiştilor instruiţi depăşea 300.

În anul 1996, preşedintele a promulgat Legea 121 a Corpului Pompierilor Militari. Această legea prevedea că, prima dată în România, pompierii militari au ca atribuţii şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi descarcerarea.

În anul 1997 a fost creată echipa de intervenţie rapidă care includea 25 de persoane dotate cu pagere care permiteau chemarea lor la orice oră în cazul unor accidente grave. În acelaşi an s-a înfiinţat dispeceratul comun între SMURD şi Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Mureş.

Un an mai târziuz, SMURD Târgu Mureş a fost dotat cu o barcă de intervenţie pentru apele intrateritoriale, având în vedere înecurile în apele râului Mureş.
În luna iunie a aceluiaşi an a fost organizată o colectă publică pentru achiziţionarea unei noi ambulanţe de reanimare complet dotate. În luna decembrie a fost achiziţionată cea mai modernă ambulanţă de reanimare din România, cu finanţare asigurată de populaţie, instituţiile şi firmele din Judeţul Mureş.

În anul 1999 s-a introdus în dotarea permanentă a SMURD un elicopter de tip Allouette III, iar după doi ani s-a deschis primul dispecerat integrat 112 care deserveşte, în acelaşi timp, Pompierii, Poliţia, Ambulanţa şi SMURD.

În 2006 a fost înfiinţată şi Fundaţia pentru SMURD. Scopul fundaţiei este de a sprijini SMURD-ul şi de a ajuta la dezvoltarea asistenţei medicale de urgenţă. Fundaţia nu are scop patrimonial şi nici nu desfăşoară activităţi care să aducă profit.
Motivul înfiinţării acestei fundaţii a fost gestionarea donaţiilor şi sponsorizărilor către SMURD, precum şi gestionarea campaniei "2% pentru SMURD.
Nu există nicio relaţie directă de subordonare sau de control între SMURD şi Fundaţia pentru SMURD, cele două fiind două entităţi total diferite.

La 23 august 2007, Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. În cadrul ministerului, Raed Arafat s-a ocupat de medicina de urgenţă.

Demisionează din cauza lui Băsescu

Ca urmare a criticilor dure venite din parte preşedintelui Traian Băsescu, pe 10 ianuarie, Raed Arafat şi-a dat demisia din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Şeful statului îl criticase pe Arafat în cei mai duri termeni, acuzându-l că se opune din răsputeri apariţiei unui sistem privat de sănătate, paralel cu cel de stat.

„Am avut o discuţie cu Raed Arafat, cel care a creat sistemul SMURD. Dacă este un duşman mai mare al apariţiei încă unui sistem privat de sănătate, el se numeşte Raed Arafat", declara şeful statului la TVR în luna decembrie.

De asemenea, şeful statului a intrat în direct într-o emisiune TV în care era invitat Raed Arafat şi a criticat modul în care subsecretarul de stat a ales să informeze publicul despre această situaţie, afirmând că Raed Arafat ar fi trebuit să îşi exprime nemulţumirile în interiorul ministerului.

"Dacă nu găseşte înţelegere şi are altă părere decât propriul lui ministru, ori trebuie să plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine credeţi că pleacă? Ghici, ghicitoarea mea" a mai spus Traian Băsescu .

Demisia lui Raed Arafat a declanşat un val de proteste în toată ţara. Pe 13 ianuarie la București, mai mulți manifestanți s-au adunat în Piața Universității, în fața Teatrului Național, pentru a-l susține pe Raed Arafat. Spre seară, protestatarii au plecat în marș spre Palatul Cotroceni, în fața Administrației Prezidențiale adunându-se circa 2000 de oameni. A doua zi, protestele de la București au degenerat în manifestări violente, manifestanții aruncând cu pietre şi petarde în jandarmi.

Chiar dacă după o săptămână, pe 17 ianuarie, Raed Araft a revenit pe funcţia de subsecretar, protestele au cuprins şi restul ţării, manifestanţii cerând alegeri anticipate şi demisia preşedintelui.

Citeşte şi: Începe „dezbaterea“ pe noua Lege a Sănătăţii