9 noiembrie: „Puciul de la berărie”. Ziua în care a fost oprită prima tentativă a lui Adolf Hitler de a prelua puterea în Germania

De la bătălia care a întemeiat independența Țării Românești la prăbușirea Zidului Berlinului, ziua de 9 noiembrie marchează momente cruciale din istoria lumii. Printre acestea, şi „Puciul de la berărie”, o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Adolf Hitler după modelul lui Mussolini.

1330: Bătălia de la Posada, începutul independenței Țării Românești

Istoria Țării Românești se leagă de figura legendară a lui Basarab I Întemeietorul (1310–1352), conducător care a reușit să unească sub autoritatea sa Banatul, Oltenia, Muntenia și estul Moldovei, eliberat de sub dominația tătarilor.

În 1317, Basarab încheie un tratat cu regele maghiar Carol Robert de Anjou, recunoscându-l ca suveran, iar în 1324 acceptă formal suzeranitatea coroanei maghiare pentru a-și consolida domnia. Relațiile s-au deteriorat, însă, rapid, după ce maghiarii au ocupat Banatul de Severin, considerând că voievodul nu-și respectă obligațiile de vasal.

Oferta lui Basarab de a plăti 7.000 de mărci pentru retragerea trupelor este refuzată, iar conflictul culminează cu bătălia de la Posada, care are loc între 9 și 12 noiembrie 1330, luptă în care armata Țării Românești obține o victorie zdrobitoare.

Bătălia de la Posada a consfințit independența Țării Românești față de coroana maghiară și l-a transformat pe Basarab în fondatorul real al statalității românești.

1888: Jack Spintecătorul face ultima victimă

Londra anului 1888 a fost marcat de teroarea adusă de un criminal în serie rămas anonim, cunoscut sub numele de Jack Spintecătorul.

Victimele sale, femei nevoiașe sau prostituate din cartierul Whitechapel, erau ucise cu o cruzime extremă: gâtul tăiat, trupurile mutilate, uneori cu organe interne extrase, semn al unei posibile pregătiri medicale.

Ultima victimă confirmată, Mary Jane Kelly, de numai 25 de ani, a fost ucisă în noaptea de 9 noiembrie.

Crimele lui Jack Spintecătorul au alimentat un mit urban care persistă până azi, îmbinând realitatea istorică cu legende, teorii conspiraționiste și fascinație morbidă.

1915: S-a născut, la Timişoara, graficianul francez-român André François

Artistul franco-român André François s-a născut la Timișoara în 1915, într-o familie evreiască. Stabilit la Paris din 1934, a studiat la Academia de Artă și a fost elevul celebrului grafician Cassandre.

Naturalizat francez în 1939, André François s-a afirmat ca ilustrator, sculptor și desenator, colaborând cu reviste de prestigiu precum Punch, New Yorker sau Nouvel Observateur.

A ilustrat opere de Jacques Prévert și François David, impunându-se printr-un stil ironic și fantezist. În 2002, un incendiu devastator i-a distrus atelierul și lucrările, punând capăt unei cariere remarcabile.

A murit în 2005, la locuinţa sa din Grisy-les-Plâtres.

1916: A murit generalul român Ioan Dragalin, eroul de la Jiu

Generalul Ioan Dragalina, născut la 16 decembrie 1860, a fost una dintre figurile emblematice ale Armatei Române în Primul Război Mondial.

După o carieră militară începută în armata austro-ungară, Ioan Dragalina a ales să se alăture României, devenind un ofițer respectat și decorat cu ordinele „Steaua României” și „Coroana României”.

În timpul bătăliei de la Jiu, din toamna lui 1916, Dragalina a fost grav rănit în timp ce efectua o recunoaștere pe front. Deși i-a fost amputat brațul, infecțiile i-au fost fatale.

A murit pe 9 noiembrie 1916, devenind un simbol al sacrificiului militar.

1923: Este înăbuşit „Puciul de la berărie” din München, lovitura de stat organizată de Adolf Hitler

Între seara zilei de 8 noiembrie și după-amiaza de 9 noiembrie 1923, capitala Bavariei, München, a fost scena unei tentative violente de lovitură de stat, cunoscută sub numele de „Puciul de la berărie” (Hitlerputsch sau Hitler-Ludendorff-Putsch).

Evenimentul a fost orchestrată de Adolf Hitler, liderul în ascensiune al Partidului Național-Socialist German al Muncitorilor (NSDAP), și de generalul Erich Ludendorff, erou al Primului Război Mondial. Cei doi, împreună cu alți membri ai organizației paramilitare Kampfbund, au încercat să răstoarne guvernul de la München, dorind apoi să extindă mișcarea la nivelul întregii Germanii.

Inspirat de succesul lui Benito Mussolini în Italia, Hitler a încercat să repete modelul Marșului asupra Romei, astfel că, în seara de 8 noiembrie, aproximativ 2.000 de simpatizanți naziști, mulți dintre ei înarmați și sub influența alcoolului, au pornit într-un marș forțat de la berăria Bürgerbräukeller spre centrul orașului, către Feldherrnhalle, loc simbolic al armatei bavareze.

Tentativa de lovitură de stat a fost, însă, rapid înăbușită. Trupele de poliție și forțele guvernamentale au blocat coloana, iar confruntarea s-a soldat cu 17 morți, printre care 4 ofițeri de poliție, 13 membri ai NSDAP și un chelner care asistase întâmplător la eveniment.

Adolf Hitler a fost rănit ușor și a fugit, dar a fost arestat două zile mai târziu, fiind acuzat de trădare.

Deși puciul a eșuat, procesul care a urmat i-a oferit lui Adolf Hitler o platformă de propagandă fără precedent. Timp de 24 de zile, audierile din tribunal au fost intens mediatizate, iar discursurile sale naționaliste i-au adus notorietate în Germania și peste hotare.

Condamnat la cinci ani de închisoare, Hitler a petrecut doar nouă luni în penitenciarul Landsberg, unde, alături de apropiații săi Emil Maurice și Rudolf Hess, a dictat prima parte a volumului „Mein Kampf”, manifestul ideologic care va sta la baza viitoarei politici naziste.

Eliberat la 20 decembrie 1924, Adolf Hitler a înțeles că violența directă nu îi putea aduce puterea în Germania, astfel că, din acel moment, strategia sa s-a schimbat radical şi, în locul insurecției armate, liderul nazist a ales calea infiltrării politice și a ascensiunii prin mijloace aparent legale, o decizie care avea să schimbe definitiv destinul Germaniei și al lumii.

1933: S-a născut regizorul român Lucian Pintilie

Pe 9 noiembrie 1933 se năștea la Tarutino, Basarabia, regizorul Lucian Pintilie, una dintre cele mai complexe figuri ale teatrului și cinematografiei românești.

După debutul la Teatrul „Bulandra”, cu montări antologice precum „Copiii soarelui”, „Livada cu vișini” sau „D’ale carnavalului”, Lucian Pintilie a regizat filme de referință precum „Duminică la ora 6” și „Reconstituirea”, cel din urmă fiind interzis de regimul comunist.

Exilat în 1975, a lucrat în marile teatre ale Europei, iar după 1990 s-a întors în țară, devenind director al Studioului de Creație Cinematografică al Ministerului Culturii.

1970: A murit preşedintele francez Charles de Gaulle

Pe 9 noiembrie 1970, președintele Charles de Gaulle a murit subit, în timp ce juca solitaire, la reședința sa din Colombey-les-Deux-Églises.

Erou al Rezistenței franceze, Charles de Gaulle a modelat politica postbelică a Franței, promovând independența națională, reforma militară și o distanțare față de NATO. Ultimele sale cuvinte, „Mă doare”, au rămas în istorie drept epitaful unui lider care a refuzat compromisul.

1989: Căderea Zidului Berlinului – sfârșitul unei ere

În seara de 9 noiembrie 1989, lumea privea uimită cum berlinezii de Est și de Vest dărâmau simbolul despărțirii lor: Zidul Berlinului, construit în 1961.

Bariera de beton, ce separase familii și destine timp de 28 de ani, a fost înlăturată în urma presiunilor populare și a prăbușirii regimurilor comuniste din Europa de Est., după ce peste 5.000 de persoane încercaseră să evadeze în Vest, sute dintre ele pierzându-și viața.

1991: A murit Yves Montand, idolul chansonului francez

Actor, cântăreț și simbol al eleganței artistice franceze, Yves Montand (născut Ivo Livi) s-a stins din viață pe 9 noiembrie 1991.

Faimos pentru vocea sa inconfundabilă și pentru rolurile din filme de marcă, Yves Montand a fost, de asemenea, partenerul unor figuri legendare precum Édith Piaf și Marilyn Monroe.

Căsătorit cu actrița Simone Signoret, el rămâne o emblemă a culturii franceze postbelice.

2012: A murit actorul român  Iurie Darie

Pe 9 noiembrie 2012, s-a stins Iurie Darie, unul dintre cei mai iubiți actori români.

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, a debutat în filmul „Nepoții gornistului” (1953), devenind ulterior o figură emblematică a comediilor românești, în special prin seria „Brigada Diverse”.

Cariera sa a cuprins zeci de roluri pe scenă și pe marele ecran, în colaborare cu regizori de marcă și actori legendari. Iubit de public și respectat de colegi, Iurie Darie a rămas un simbol al profesionalismului și al modestiei artistice.