„Adevărul” a organizat Energy Forward 2026. George Niculescu, ANRE: Vom introduce un indicator de satisfacție a clienților

Energy Forward 2026 este un eveniment de referință dedicat sectorului energetic, organizat de IC Events și desfășurat în parteneriat cu Ministerul Energiei, care aduce împreună lideri din industrie, autorități, investitori și experți pentru a analiza provocările majore ale pieței energiei din România și din regiune. George Niculescu, președintele ANRE a declarat că va fi introdus un indicator de satisfacție a clienților, iar furnizorii vor fi clasificați cu verde, galben sau roșu, astfel încât consumatorii să poată înțelege rapid calitatea serviciilor oferite.

UPDATE Marius Poșa, Secretar de Stat, Ministerul Energiei: Am avut de-a face cu o criză fluctuantă

Marius Poșa, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat la Energy Forward by Adevărul că predictibilitatea este esențială, dar nimeni nu putea anticipa criza din Iran.

„Predictibilitatea este esențială. Nu cred că cineva ar fi putut anticipa criza din Iran, care a dat peste cap planurile tuturor.

În ceea ce privește măsurile, pot spune că, împreună cu echipa din care am făcut și fac parte în cadrul Ministerului Energiei, am încercat să le adaptăm din mers, să venim cu soluții coerente și concrete, în funcție de evoluțiile din piață.

Am avut de-a face cu o criză fluctuantă – am văzut momente în care Strâmtoarea s-a închis și s-a redeschis – ceea ce generează o volatilitate ridicată și face dificilă orice formă de predictibilitate”, a spus oficialul.

El a adăugat că, în acest context, tot ce se poate face este să se adapteze permanent cadrul de reglementare și măsurile privind securitatea energetică, „care trebuie să recunoaștem că reprezintă fundamentul oricărei economii”.

„Totul este legat de energie, într-o formă sau alta – de la carburanți până la producția industrială.

Încercăm să învățăm din modelele altor state și să preluăm soluțiile care funcționează, adaptându-le la realitățile din România. Acesta este modul în care Ministerul Energiei acționează în astfel de situații de criză.

Avem la dispoziție instrumente precum Fondul de Modernizare și alte proiecte în derulare. De asemenea, capacitățile sunt extinse, iar întregul sistem se adaptează constant cerințelor și evoluției pieței”, a spus oficialul.

Potrivit acestuia, una dintre măsurile pe care a reușit să le implementeze este plafonarea prețului la gaz, ceea ce aduce o relaxare, în primul rând, pentru consumatorii casnici.

„În același timp, funcționăm într-o piață liberă și fluctuantă, unde competitivitatea își spune cuvântul. În momentul în care există capacități de stocare adecvate și suficientă energie provenită din surse stabile este de așteptat ca prețurile să se stabilizeze la nivel european”, a spus el.

Putem deveni unul dintre cei mai importanți jucători din energie

Secretarul de stat a subliniat importanța proiectului Neptun Deep, care poate face din România unul dintre cei mai importanți jucători din regiune.

„Dacă prioritizăm proiecte precum Neptun Deep și dezvoltarea coridorului vertical, pe piața gazelor naturale putem deveni unul dintre cei mai importanți jucători din regiune.

Există un potențial real de a deveni un hub energetic, în special pentru că zona Dobrogei se conturează ca un pol de securitate energetică. Avem deja un număr semnificativ de proiecte eoliene, inclusiv perspectivele dezvoltării de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră.

Dacă gestionăm aceste oportunități în mod coerent, fără dezechilibre majore, România poate deveni unul dintre cei mai favorizați actori pe piața regională de energie”, a spus el.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE McLaughlin-Duane, MetaWealth: România abia începe să dezvolte capacitățile de stocare

Richard McLaughlin-Duane, Managing Director of Origination & Structuring, MetaWealth, a afirmat la Energy Forward by Adevărul că România se află încă în faze incipiente în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare.

„A existat un raport privind situația din Spania, însă concluziile nu au fost foarte clare în ceea ce privește factorii care au contribuit la acea situație. Totuși, au rezultat mai multe lecții importante. Una dintre ele este rolul esențial al stocării energiei prin baterii. România se află încă în faze incipiente în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare, dar acest lucru nu înseamnă că este prea târziu – dimpotrivă, se fac pași importanți pentru a recupera decalajul față de alte state. Dacă ne uităm la alte piețe, precum China – lider global – sau Statele Unite, vedem că stocarea energiei devine o componentă critică a sistemului energetic”, a spus McLaughlin-Duane.

Potrivit acestuia, bateriile aduc multiple beneficii, în special în contextul creșterii producției din surse regenerabile.

„Pentru cineva care nu este inginer, conceptul de stocare poate fi explicat simplu: permite decalarea în timp între momentul producerii energiei și momentul consumului. În prezent, există o diferență semnificativă între momentul în care energia este produsă – de exemplu, din surse regenerabile – și momentul în care este consumată. În mod tradițional, atunci când energia provenea din surse convenționale, precum termocentralele pe cărbune sau gaze, producția era mai constantă și mai previzibilă”, a spus el.

Potrivit acestuia, în țările nordice, ponderea energiei regenerabile este foarte ridicată, ajungând la aproximativ 80%, în timp ce în România procentul este mai redus. Această variabilitate creează presiune asupra rețelelor, deoarece infrastructura a fost proiectată pentru o producție stabilă, nu pentru una fluctuantă.

Rolul bateriilor este esențial

În acest context, adaugă specialistul, bateriile reprezintă soluția cea mai eficientă pentru echilibrarea sistemului. Ele pot compensa diferențele dintre cerere și ofertă chiar și la nivel de secunde, absorbind sau furnizând energie atunci când este nevoie.

„Prin urmare, rolul bateriilor este esențial – atât pentru stabilitatea rețelei, cât și pentru evitarea penelor de curent.

Rețeaua nu ține pasul, dar face progrese. Și nu este o problemă specifică doar României – același fenomen se regăsește și în Regatul Unit, Statele Unite și în multe alte piețe”, a afirmat reprezentantul MetaWealth.

Precizând că rețeaua energetică este, în mare parte, veche și a fost proiectată pentru un alt tip de consum și la o altă scară, specialistul a adăugat că tranziția către energie regenerabilă, utilizarea pe scară mai largă a electricității, apariția prosumatorilor cu sisteme fotovoltaice și dezvoltarea centrelor de date schimbă fundamental acest peisaj.

„Adaptarea rețelei necesită timp. Dacă ne uităm la alte țări, vedem că există progrese, iar același lucru este posibil și în România. Investițiile în infrastructura energetică sunt esențiale și deja reprezintă o prioritate. Este un proces gradual, în care proiectele noi sunt încurajate, inclusiv la nivel guvernamental.

Evoluția a fost una firească: inițial, investițiile s-au concentrat pe producție – ceea ce putem numi primul val de regenerabile, în special fotovoltaice, similar cu ceea ce s-a întâmplat și în alte piețe. Acum vedem o tranziție către flexibilitate. Aceasta înseamnă, în principal, hibridizare – de exemplu, adăugarea de baterii la proiecte fotovoltaice sau eoliene – dar și dezvoltarea bateriilor ca investiții de sine stătătoare. Piața intră într-o fază de maturizare.

Nu este vorba despre saturare, ci despre o evoluție naturală, în care profitabilitatea proiectelor de generare scade, iar integrarea soluțiilor de stocare poate restabili echilibrul economic și optimiza performanța”, a spus el. În opinia sa, un aspect esențial este interesul capitalului instituțional. România devine atractivă din acest punct de vedere, în special datorită cadrului de autorizare și reglementare.”

Ce factori încetinesc investițiile

McLaughlin-Duane a afirmat că a observat mai mulți factori care încetinesc investițiile în mai multe țări, dar în special în România.

„În primul rând, este vorba despre capacitatea de implementare a noilor proiecte. În al doilea rând, contează abordarea clasei politice și mediul de reglementare, care influențează inclusiv nivelul prețurilor. În al treilea rând, avem accesul la piețele de capital. Există aproximativ 60 de gigawați de proiecte de energie regenerabilă aprobate de ANRE, ceea ce arată că există voință pentru implementarea acestora.

Totuși, există atât factori care sprijină, cât și factori care întârzie dezvoltarea. De exemplu, proiectele fotovoltaice sunt foarte atractive, dar necesită investiții suplimentare în infrastructura de rețea, pentru a putea integra această capacitate”, a spus el.

În ceea ce privește componenta politică și de reglementare, capitalul instituțional are nevoie de mai multă predictibilitate pentru a intra pe piața românească, a adăugat acesta, precizând că alocările din partea statului ar trebui să fie mai consistente, astfel încât investițiile în energie regenerabilă să devină mai atractive. „

Factorul politic ar trebui să fie punctul de plecare în dezvoltarea acestor proiecte. În prezent, există riscuri, iar politicile de stabilire a prețurilor sunt influențate de incertitudinile din domeniu”, a afirmat McLaughlin-Duane.

Potrivit acestuia, România se descurcă relativ bine în zona energiei regenerabile, însă există două fațete ale situației: pe de o parte, potențial ridicat, iar pe de altă parte, schimbări frecvente de reglementare, care afectează predictibilitatea și îi fac pe investitori mai prudenți.

„Disponibilitatea capitalului pentru investiții este strâns legată de acești factori, în special de nivelul de predictibilitate. Modificările legislative, procedurile de autorizare și cerințele legate de proiecte influențează direct deciziile de investiție.

Avem nevoie de un sprijin mai amplu și de o mai bună înțelegere a domeniului, astfel încât guvernul să poată susține investițiile prin politici adecvate și, acolo unde este cazul, prin subvenții.

Există un interes semnificativ din partea capitalului instituțional pentru investiții în Europa de Sud-Est, iar companiile din domeniu pot contribui cu expertiza necesară pentru dezvoltarea acestor proiecte”,, a adăugat McLaughlin-Duane.

Interes crescut pentru baterii și invertoare

Reprezentantul MetaWealth a subliniat că la nivel rezidențial, utilizatorii se orientează din ce în ce mai mult către baterii și invertoare.

„MetaWealth se concentrează pe investiții la nivel de utilități, în proiecte de 50–100 MW capacitate de stocare pe oră. Următorul nivel este reprezentat de sectorul industrial, unde vorbim despre baterii dedicate fabricilor, menite să reducă costurile cu energia. Pentru unitățile mari, discutăm chiar de sisteme de ordinul gigawaților.

La nivel rezidențial, observăm că utilizatorii se orientează din ce în ce mai mult către baterii și invertoare, ceea ce contribuie la creșterea autonomiei energetice. Pe termen lung, acest lucru poate reduce dependența de importuri, inclusiv de gazele rusești, și poate sprijini industria, chiar dacă vor rămâne anumite expuneri la nivel regional și geopolitic”, a spus specialistul.

El a subliniat că un alt aspect important este costul acestei tehnologii, care are impact direct asupra economiei. „Există o corelație puternică între PIB și consumul de energie. În mod intuitiv, ne-am aștepta ca o creștere economică să ducă la o cerere mai mare de energie, însă, în unele piețe, precum Germania, se pleacă de la premisa că o producție mai mare poate contribui la scăderea costurilor energiei”, a adăugat el, punctând că România este bine poziționată din perspectiva resurselor energetice: dispune de gaze naturale, petrol, o capacitate semnificativă de producție din surse regenerabile și oportunități de dezvoltare a stocării.

„Proiectele de dimensiuni mari, inclusiv cele din zona hidroenergetică, sunt esențiale în acest context.

Aceasta este direcția în care trebuie să ne concentrăm: creșterea flexibilității sistemului și asigurarea unei producții de energie mai stabile și mai predictibile”, a apreciat expertul.

________________________________________________________________________________________________

UPDATE Bejan, Veolia: Fiecare consumator are un profil specific de consum

Andrei Bejan, director adjunct de dezvoltare al Veolia România a afirmat la Energy Forward by Adevărul că fiecare consumator are un profil specific de consum, iar fiecare soluție implementată are propriile caracteristici de producție și utilizare.

„Fiecare consumator are un profil specific de consum, iar fiecare soluție implementată are propriile caracteristici de producție și utilizare. De exemplu, energia fotovoltaică produce mai mult în timpul zilei, când există soare, însă în sectorul rezidențial consumul este mai ridicat dimineața și seara, când producția este redusă.

De aceea, proiectele trebuie abordate specific, în funcție de context. Există zone în care biomasa este mai accesibilă și poate reprezenta o soluție de bază, mai ales pentru clienții care generează deșeuri cu potențial energetic. De asemenea, există clienți care au în proximitate sau chiar produc ape uzate, cu temperaturi cuprinse între 12 și 26 de grade Celsius, ceea ce creează un potențial real de recuperare a energiei”, a spus directorul Veolia.

Precizând că cea mai curată și cea mai ieftină energie este energia pe care nu o consumăm, Bejan a afirmat că atunci când Veolia abordează un proiect, primul pas este să analizeze cum putem eficientiza și reduce consumurile existente, fără a face investiții majore.

„În paralel, ne uităm și la soluții alternative, precum sistemele fotovoltaice. Dacă facem o paralelă cu zona rezidențială, atunci când avem o clădire neizolată, primul pas – înainte de a propune o pompă de căldură – este izolarea acesteia și optimizarea obiceiurilor de consum. Știm foarte bine că fiecare grad Celsius în plus la termostat poate însemna o creștere de până la 7% a costurilor”, a spus el.

Acesta a adăugat că beneficiarii finali nu se mai uită doar la costurile inițiale cele mai reduse sau la o amortizare rapidă, ci la costurile pe întreaga durată de viață a soluției și la garanțiile de performanță.

„Noi oferim astfel de garanții de performanță în contractele pe care le implementăm. Este foarte important să compari cu soluția inițială, clasică, și să înțelegi, de exemplu, de câte ori trebuie înlocuit un sistem tradițional pe parcursul a 20 de ani și care sunt costurile reale de operare”, a spus el.

În prezent, a adăugat acesta, scalarea depinde încă în mare măsură de perioada de amortizare a investiției – 3, 5 sau 7 ani. Dacă depășește acest interval, soluția devine mai puțin atractivă. Însă tendința este de a ne uita tot mai mult la total cost of ownership și la performanța pe termen lung, pentru că beneficiarii vor predictibilitate, nu doar costuri inițiale reduse.

„Clienții se orientează din ce în ce mai mult către soluții multisursă. Nu mai vor doar o centrală pe gaz sau doar o pompă de căldură, ci soluții hibride – de exemplu, combinații între centrală pe gaz și pompă de căldură – care oferă flexibilitate și eficiență pe termen lung”, a spus specialistul.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Răzvan Pârvulescu, Hagag Energy: Prețurile au influențat puternic costurile materialelor de construcții

Răzvan Pârvulescu, Business Development Director, Gas Division, Haggag Energy, a declarat la Energy Forward by Adevărul că prețurile au influențat puternic costurile materialelor de construcții.

„În prezent, prețurile au influențat puternic costurile materialelor de construcții, deoarece acestea depind, în bună măsură, de produse derivate din petrol. Vedem variații de câteva procente, ceea ce ne obligă să ajustăm calculele și să ne recalibrăm, însă rămânem fideli obiectivului pe termen lung: finalizarea infrastructurii și operaționalizarea distribuțiilor”, a spus el.

Potrivit acestuia, în ultimii cinci-șase ani s-a făcut apel la predictibilitate și s-a și obținut câteva ceva, măcar la nivel de promisiuni.

„Pe zona fiscală, am avut și perioade mai bune și ne așteptăm să avem și în continuare, însă, într-adevăr, predictibilitatea este esențială pentru noi. Volatilitatea prețurilor ne afectează, ca pe oricare alt actor din piață. Aș vrea însă să pun în perspectivă activitatea noastră. Noi ne uităm pe termen scurt, mediu, lung și foarte lung. Construim infrastructură pentru gaze – aceasta este baza. În paralel, operăm rețele de distribuție și dezvoltăm echipamente pentru industrie. Interesul nostru principal este pe termen foarte lung, pentru că operarea se desfășoară pe durata concesiunilor, adică aproximativ 49 de ani. Însă, pentru a ajunge la această etapă, trebuie mai întâi să construim infrastructura. De exemplu, ne dorim ca până la finalul anului 2027 să operaționalizăm toate cele 74 de concesiuni pe care le avem. Asta înseamnă investiții semnificative în infrastructură”.

În ceea ce privește plafonarea prețului gazelor naturale, amintind că Haggag Energy are și activitate de furnizare, el a spus că în România există aproximativ 4,6 milioane de consumatori casnici, dar și circa 214.000 de consumatori non-casnici, care asigură aproximativ 53% din consumul total. „Așadar, rezolvăm o problemă pe o parte, dar, pe de altă parte, vedem o creștere a presiunii în alt segment al pieței. Practic, „bătălia” se mută în altă zonă. În opinia noastră, orice schemă de sprijin poate fi utilă, dar trebuie să fie limitată în timp. Am mai avut în trecut scheme dedicate unor sectoare – construcții, IT – însă pe perioade determinate. Dacă astfel de măsuri sunt prelungite prea mult, ajung să distorsioneze piața și să influențeze artificial prețurile, ceea ce ne aduce în situația actuală. În prezent, impactul nu este foarte mare pentru noi, însă pe termen lung există riscuri. Consider că perioada plafonărilor ar trebui să se încheie și că ar trebui să lăsăm piața să determine prețul, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene. De altfel, ca exemplu, la finalul anului trecut, pe zona de gaze pentru consumatorii casnici, nu mai era necesară schema de plafonare-compensare, deoarece prețurile se stabilizaseră în mod natural.”

Nu trebuie să uităm că oamenii încă folosesc lemn. Iar lemnul este foarte scump.”

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Cătălin Tuță, Transgaz: Până în 2035 vom dezvolta infrastructura de transport, proiect de 9 miliarde de euro

Cătălin Tuță, Director Direcția Relații cu Investitorii și Sustenabilitate, Transgaz, a declarat la Energy Forward by Adevărul că până în 2035 compania va dezvolta infrastructura de transport a gazelor naturale, un proiect de 9 miliarde de euro.

„Grupul Transgaz și-a asumat demararea și implementarea, pentru perioada 2026–2035, a unuia dintre cele mai mari și importante proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport al gazelor naturale din România din ultimii 20 de ani – un program de investiții strategice estimat la peste 9 miliarde de euro. Printre acestea se numără extinderea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, inclusiv dezvoltarea coridorului vertical”, a spus el.

Potrivit acestuia, pentru România, coridorul vertical are o dublă valoare strategică: pe de o parte, poziționează Transgaz și România ca hub energetic regional, iar pe de altă parte sprijină obiectivele naționale privind securitatea și diversificarea energetică într-un mod sustenabil.

„Toate aceste proiecte sunt incluse într-un plan amplu de dezvoltare. Așa cum menționa și directorul general într-o declarație recentă, infrastructura de transport este esențială.

Transgaz intră într-o etapă de dezvoltare accelerată, în care investițiile în infrastructura de gaze vizează consolidarea rolului României la nivel regional, prin modernizarea și interconectarea sistemelor, inclusiv integrarea gazelor din Marea Neagră în sistemul energetic național. În acest sens, Transgaz a finalizat Planul de dezvoltare al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale pentru perioada 2026–2035, care, în acest moment, se află în dezbatere publică.”

Potrivit oficialului Transgaz, în perioada 2026–2028, compania are în plan realizarea a peste 700 de kilometri de conducte pentru extinderea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, investițiile fiind susținute atât din fonduri europene, cât și din surse proprii.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE: Eugenia Gușilov, ROEC: nu putem realiza electrificarea transporturilor fără tehnologie chineză

Eugenia Gușilov, director fondator Romania Energy Center (ROEC) a declarat la Energy Forward by Adevărul că nu putem realiza electrificarea transporturilor fără tehnologie chineză.

„Și eu sunt de părere că nu putem realiza electrificarea transporturilor fără tehnologie chineză. Există, desigur, ideea că ar trebui să fim mai independenți, să avem producție locală și să cumpărăm mașini europene. Însă realitatea este că producătorii europeni nu și-au convertit suficient de rapid liniile de producție către electric. În același timp, China este cea mai mare piață de vehicule electrice din lume și are un avans tehnologic semnificativ. Dacă Europa își dorește o electrificare rapidă a transporturilor, nu va putea avansa suficient de repede bazându-se exclusiv pe mașini europene. Dacă vrem viteză în tranziție, va trebui să acceptăm și utilizarea vehiculelor produse în China”.

Eugenia Gușilov a precizat că această criză „ne-a prins în plină creștere a prețurilor – vorbim de creșteri istorice într-un interval foarte scurt”.

„O majorare de aproximativ 50 de dolari, până la 126 de dolari pe baril, este un nivel care nu s-a mai înregistrat; se spune chiar că este una dintre cele mai mari creșteri într-o perioadă atât de scurtă. În același timp, România a intrat în această perioadă cu o fiscalitate deja ridicată. Statul taxează foarte mult – nu este sustenabil ca acciza și TVA-ul să aibă un impact atât de mare în prețul final”, a spus ea.

Aceasta a amintit că, în urmă cu doi ani, „nu eram în această situație”.

„În 2023, România aplica o politică fiscală mai moderată. Însă, treptat, nivelul taxării a crescut – în mai multe etape, inclusiv în lunile de vară – iar acest lucru s-a reflectat direct în prețurile plătite de consumatori. Astăzi, ajungem să plătim semnificativ mai mult decât ar fi fost cazul în absența acestor majorări. Această abordare nu este doar una locală, însă în România accentul a fost pus puternic pe taxare. Dacă ne uităm la Statele Unite, vedem că reacția consumatorilor apare la niveluri de preț mult mai mici – acolo, un dolar pe litru generează deja presiune publică. Din acest motiv, consider că politica de taxare și accizare ar trebui revizuită.

Această taxare este anormală, indiferent dacă există sau nu o criză. Lucrurile trebuie readuse pe un făgaș de normalitate.”

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Cornelius Granic, Romanian Institute: România stă mai bine decât alte state

Dr. Cornelius Granic, Executive Director Romanian Institute, Austria, a declarat la Energy Forward by Adevărul că România stă mai bine decât alte state din regiune

„Cred că România se află într-o poziție relativ mai bună decât alte state, însă trebuie să înțelegem că o criză globală de acest tip poate apărea în orice moment – și, din păcate, ceea ce vedem acum ar putea fi doar începutul. În special în sectorul gazelor, este posibil să apară evoluții semnificative”.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să acționeze coordonat, iar cooperarea cu Statele Unite trebuie consolidată.

„Nicio țară nu se poate izola sau baza exclusiv pe soluții naționale. În acest context, este esențial ca statele din regiune să colaboreze pentru a reduce impactul acestor crize. România, din fericire, are o poziție ceva mai sigură, însă nu poate acționa independent de restul pieței. Vedem exemple în regiune, precum Ucraina și alte state vecine, care funcționează într-un regim de criză continuă – de la o zi la alta, fără posibilitatea de a face planuri pe termen lung. Acest lucru ne arată că nu ne mai putem permite să planificăm pe termen lung în mod tradițional, ci trebuie să avem capacitatea de a reacționa rapid și de a adapta strategiile în timp real.”

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Eugenia Gușilov, ROEC: Nu există predictibilitate, nici la noi, nici în Iran

Eugenia Gușilov, director fondator Romania Energy Center (ROEC) a declarat la Energy Forward by Adevărul că nu există predictibilitate, nici la noi, nici în Iran.

„Nu am pus suficient accent pe conexiunea cu piața de țiței. Avem un stat membru fondator OPEC care bombardează infrastructura energetică a altor lideri, membri OPEC – cum poți să fii în aceeași organizație cu membri fondatori care îți bombardează rafinăriile sau conductele? Dintre țările din Golf, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au alternative, iar deciziile recente – inclusiv retrageri sau repoziționări în piață – nu sunt deloc surprinzătoare. (...)

„Nu există predictibilitate, nici la noi, nici în Iran – suntem practic în interiorul unui scenariu de tip „lebădă neagră”, a spus ea.

Aceasta a explicat că, fiind vorba despre o strâmtoare din Orientul Mijlociu, aparent îndepărtată, trebuie să înțelegem că nu este doar un eveniment regional.

„Este un eveniment care scoate din piață un volum semnificativ de petrol – aproximativ 15 milioane de barili pe zi. Dacă acest flux este afectat, piața globală trebuie brusc să funcționeze cu mai puțin, iar undeva, cineva va rămâne fără resurse. Consecințele sunt în cascadă: vor crește prețurile la biletele de avion, unele vacanțe vor deveni inaccesibile, iar anumite companii pot ajunge în dificultate sau chiar în faliment. Există însă diferențe majore între economii. Este una să ai o țară cu producție locală – România, de exemplu, acoperă aproximativ 25% din necesar din producția internă – și cu totul altceva să ai economii dependente în proporție de 80–100% de importuri, cum este cazul Coreea de Sud.

În plus, multe dintre aceste importuri tranzitează Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face ca țări precum Japonia să fie extrem de expuse. Măsurile actuale – eliberarea rezervelor strategice – funcționează doar temporar. Este, din nou, un „algocalmin” sau un „paracetamol” care își face efectul până în momentul în care rezervele se epuizează.”

Oficialul ROEC a amintit că, până la 28 februarie 2026, am funcționat într-o piață energetică globalizată, în care eficiența era principiul central de organizare.

„În prezent, asistăm la o schimbare de paradigmă: trecem de la logica eficienței într-o piață globalizată la logica rezilienței. Practic, nu ne mai putem baza exclusiv pe piața globală pentru a livra cel mai bun preț, ci trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea unor alternative locale și pe consolidarea securității energetice”, a adăugat Gușilov.

Potrivit acesteia, România stă, totuși, puțin mai bine decât alte țări.

„Unul dintre răspunsurile la această criză este reconsiderarea energiei nucleare. Se discută tot mai mult despre faptul că a fost o eroare strategică închiderea capacităților nucleare în Germania. În Statele Unite vedem, de asemenea, o renaștere a sectorului nuclear, cu finanțări direcționate către tehnologii noi – există un accent reînnoit pe energia nucleară. În cazul României, prioritatea ar trebui să fie, în primul rând, să funcționeze eficient ceea ce există deja”, a punctat Eugenia Gușilov.

Pe partea de gaze, susține aceasta, blocarea Strâmtorii Ormuz nu are consecințe doar asupra pieței de țiței, ci și asupra gazelor naturale.

„În zona Golfului se află Qatarul, iar dacă în cazul petrolului mai poți devia o parte din fluxuri prin conducte alternative, în cazul gazelor lucrurile sunt mult mai complicate. Acest lucru înseamnă că piața globală ar pierde un volum semnificativ de gaz. Reprezentanții din Qatar au estimat că ar putea dura între 3 și 5 ani pentru refacerea completă a infrastructurii afectate. Vă dați seama ce înseamnă acest lucru: dacă vorbim de un orizont de 5 ani, efectele se vor resimți inclusiv spre 2030. Partea relativ pozitivă este că o mare parte din gazul natural din zona Golfului era direcționat către Asia, ceea ce poate atenua parțial impactul direct asupra Europei, dar nu elimină presiunea din piața globală”, a afirmat Gușilov.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE George Niculescu, ANRE: Jumătate din capacitatea instalată a prosumatorilor aparține persoanelor fizice

Șeful ANRE a precizat că jumătate din capacitatea instalată a prosumatorilor aparține persoanelor fizice.

„Aproximativ jumătate din capacitatea instalată a prosumatorilor aparține persoanelor fizice, iar cealaltă jumătate companiilor, care au înțeles că este o metodă eficientă de a reduce cheltuielile cu utilitățile, producând energia pe care o consumă.

Acest lucru arată că măsura introdusă la 20 decembrie 2021, când conceptul de prosumator a fost reglementat pentru prima dată în Legea energiei, a fost una corectă. Fenomenul este în creștere și consider că este un lucru pozitiv faptul că statul român a derulat programe de sprijin pentru prosumatori”, a spus Niculescu.

Potrivit acestuia, provocarea pentru perioada următoare, din perspectiva activității de reglementare, este dezvoltarea comunităților de energie. Pentru anul 2026, aceasta reprezintă o prioritate.

„Fenomenul prosumatorilor trebuie extins, iar comunitățile de energie înseamnă, în esență, că mai mulți consumatori dintr-o zonă pot produce și partaja energia între ei, într-un mod eficient și sustenabil”, a adăugat Niculescu.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE George Niculescu, ANRE: Vom introduce un indicator de satisfacție a clienților

Președintele ANRE, George Niculescu, a declarat că va fi introdus un indicator de satisfacție a clienților, iar furnizorii vor fi clasificați cu verde, galben sau roșu, astfel încât consumatorii să poată înțelege rapid calitatea serviciilor oferite.

„Dacă rămânem proactivi și înțelegem că putem să ne schimbăm furnizorul la fel de rapid cum ne schimbăm operatorul de telefonie mobilă, atunci trebuie să procedăm la fel și în cazul furnizorilor de energie electrică. Vom realiza și un top al furnizorilor de energie electrică, pe care îi vom eticheta în funcție de numărul de plângeri înregistrate. În funcție de numărul de plângeri nerezolvate, vom introduce un indicator de satisfacție a clienților, iar furnizorii vor fi clasificați cu verde, galben sau roșu, astfel încât consumatorii să poată înțelege rapid calitatea serviciilor oferite. Dacă pe platforme precum Booking.com putem acorda stele după un sejur, de ce nu am putea oferi recenzii și furnizorilor de gaze naturale sau de energie electrică?”, a subliniat oficialul ANRE.

El a adăugat că piața din Românianu este cea mai matură.

„Am avut plafonări peste plafonări, iar competiția nu a fost suficient încurajată. După un proces de liberalizare, am revenit la intervenții în piață prin plafonarea prețurilor. În 2024, ANRE a aplicat sancțiuni record pentru manipularea pieței de energie electrică, în valoare de peste 537 de milioane de lei – unele dintre cele mai mari amenzi din Uniunea Europeană în acest domeniu. Există participanți în piața de energie care încearcă să o ia pe scurtătură, însă supravegherea este foarte strictă, iar prevederile legale sunt aplicate ferm. Sunt aplicate constant sancțiuni pentru nerespectarea regulilor, iar obiectivul este clar: încurajarea unei competiții reale, dar într-un cadru reglementat strict și corect pentru toți actorii din piață”, a spus oficialul ANRE.

El a amintit că ANRE a lansat în spațiul public un nou concept privind securitatea energetică, inclusiv din perspectiva fenomenului de fake news.

„Pentru că nu doar eu, ci și reprezentanții mass-media pot observa o tendință în spațiul public care induce panică, frică și promovează informații complet lipsite de fundament. Într-adevăr, se spune că plătim unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa, iar ulterior discursul a evoluat spre ideea că plătim cel mai mare preț la energie electrică raportat la puterea de cumpărare”.

Potrivit acestuia, un alt mit se repetă metodic: la începutul fiecărui sezon rece apar, în spațiul public, „specialiști” care susțin că există posibilitatea ca România să se confrunte cu o lipsă de gaze naturale în plină iarnă și se întreabă ce face statul român pentru ca românii să nu rămână fără gaze, în contextul în care suntem cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

De asemenea, punctează Niculescu, vedem în spațiul public ideea că ne paște un iminent blackout – comparabil, metaforic, cu apariția unor scenarii alarmiste fără bază reală. Nu putem, mai ales atunci când reprezentăm o instituție publică, să transmitem astfel de mesaje către cei care consumă informații.

„Se pune întrebarea: plătește România cel mai mare preț la energie electrică? Venim după o schemă de compensare și plafonare introdusă în noiembrie 2021 – perioadă în care eram secretar de stat la Energie – o schemă care a expirat în iunie 2025. Criza provocată de războiul din Ucraina a determinat adoptarea unor măsuri guvernamentale care s-au întins pe o perioadă de patru ani. Efectele acestor măsuri se văd pe termen lung. Guvernele și instituțiile reacționează diferit – unele mai rapid, altele mai lent. Guvernul României a plafonat prețurile, iar consumatorii au plătit acele prețuri plafonate. În momentul în care, în iulie, schema de plafonare și compensare a încetat, am început să vedem prețul real al energiei electrice. Corect este să spunem că, până atunci, o parte din preț era suportată de consumator, iar diferența era acoperită din bugetul de stat. În momentul în care bugetul de stat nu a mai putut susține această diferență, consumatorul a fost nevoit să plătească integral. În același timp, consumatorii au avut posibilitatea să își schimbe furnizorul de energie electrică, în funcție de ofertele din piață”, a afirmat oficialul ANRE.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE Bușoi: Până în primăvara viitoare avem garanția că populația va fi protejată

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți la evenimentul Energy Forward organizat de „Adevărul” că până în primăvara viitoare avem garanția că populația va fi protejată.

„În ceea ce privește prețul controlat pentru populație la gazele naturale – și, evident, ne interesează foarte mult sistemele de încălzire centralizată – știți bine că decizia a fost luată chiar înainte de izbucnirea conflictului, cel puțin ca decizie de principiu.

Există, la nivel european, dorința ca lucrurile să fie lăsate libere, ca piața să funcționeze liber. Știți că ne pregăteam de liberalizarea completă a pieței de electricitate și a pieței gazelor naturale. Pe schema veche, în ceea ce privește gazele naturale, Comisia Europeană ne-a transmis mai multe adrese. Am găsit anumite argumente pentru prelungirea măsurilor până în această primăvară, iar acum impactul s-a mai redus”, a spus Bușoi.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a mai relaxat regulile privind ajutorul de stat și sprijinul care poate fi acordat populației.

„Până în primăvara viitoare, avem garanția că populația este protejată. Avem, până la urmă, un mix energetic echilibrat, se fac investiții, iar presiunea din partea acționarilor este mai redusă decât s-ar fi putut anticipa”, a adăugat el.

În opinia secretarului de stat, cea mai mare problemă pe care o are România afectează indirect populația, impunându-se găsirea de urgență a unei scheme de sprijin pentru industrie.

„Există deja un cadru european pentru sprijinirea industriilor, iar cuantumul acestui sprijin depinde foarte mult de prețul final și de evoluțiile de la nivel internațional. Acest sprijin ar trebui să aibă un caracter mai degrabă constant, deoarece industria este cea mai afectată.

Există deja rezultate ale măsurilor adoptate în ceea ce privește prețurile – acestea s-au apropiat de nivelurile de dinaintea crizei, cu fluctuații chiar în cursul aceleiași săptămâni. De asemenea, au fost luate măsuri privind plafonarea sau diminuarea marjelor de profit, raportate la nivelul anului 2025.

Desigur, și aici este o discuție de purtat, pentru că, cel puțin pe partea de importuri, trebuie să fim foarte atenți, în dialog cu actorii din mediul economic, pentru a evita riscurile de discontinuitate.

O parte din petrol este rafinată în România, însă importăm materie primă pentru rafinare. Există, de asemenea, și importuri de produse finite.

O direcție clară deja s-a conturat, iar estimarea mea este că nu va mai fi nevoie de alte măsuri suplimentare sau de reduceri de taxe”, a afirmat secretarul de stat.

_____________________________________________________________________________________________

UPDATE Cristian Bușoi: Prețul gazului natural va rămâne ridicat

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți la evenimentul Energy Forward organizat de „Adevărul” că așteptările sunt ca, în această toamnă și iarnă, ca efect al distrugerilor și al reducerii capacităților la nivel internațional, prețul gazului natural să rămână ridicat. Din acest punct de vedere, efectele se vor resimți pe termen mediu.

„Într-adevăr, România este afectată de ceea ce se întâmplă la nivel internațional, la fel ca toate țările UE. Suntem într-o prelungire a crizei începute acum câteva săptămâni. Chiar dacă, din punct de vedere geopolitic, lucrurile s-au mai calmat puțin, nu putem vorbi despre o soluție viabilă, o soluție care să ducă la revenirea prețurilor la situația inițială.

Și aici, și la ultima întâlnire de lucru, statele membre și-au exprimat îngrijorările. Există în UE stocuri pentru câteva luni, în cazul în care se vor folosi doar rezervele, însă situația este imprevizibilă – în orice moment pot apărea evoluții care să influențeze comportamentul actorilor internaționali.

Ați văzut că piața reacționează imediat: în momentul în care au avut loc primele bombardamente și au apărut victime, prețurile internaționale au explodat. Odată ce lucrurile s-au mai calmat, prețurile au revenit la normal”, a spus el.

În ceea ce privește piața din România, oficialul a afirmat că „există foarte multe interese legate de prețuri”.

„Și aici, la Bruxelles – inclusiv la întâlniri cu actori importanți din domeniu și la evenimentele din Parlamentul European – principala întrebare a fost ce se va întâmpla în perioada următoare. Există o foarte mare acceptare și în opinia publică, poate mai mare decât în alte situații. Deja se văd reacții la Bursa de Valori București și o creștere sensibilă a cursului euro în raport cu leul.

Sunt subiectiv, fiind secretar de stat în Guvernul domnului Bolojan, dar sper ca România să își continue drumul reformelor și să continue să atragă fonduri europene”, a spus Bușoi.

Potrivit acestuia, există analize internaționale – inclusiv ale Agenției Internaționale a Energiei, cu sediul la Paris – care sunt disponibile. Estimările arată că este nevoie de timp, de la câteva săptămâni până la câteva luni, pentru ca lucrurile să revină la un nivel normal.

„Totuși, acest proces va dura. În primul rând, așteptările sunt ca, în această toamnă și iarnă, ca efect al distrugerilor și al reducerii capacităților la nivel internațional, prețul gazului natural să rămână ridicat. Din acest punct de vedere, efectele se vor resimți pe termen mediu.

În al doilea rând, ceea ce s-a întâmplat la începutul acestui an va lăsa urme psihologice importante. Este o zonă de instabilitate, iar costurile economice asociate sunt inevitabile. Atacul Iranului asupra Arabiei Saudite, Emiratelor și Qatarului rămâne un factor major de instabilitate. Oricând, cel mai mic incident – o dronă rătăcită sau orice alt eveniment care poate fi perceput ca o escaladare – va avea efecte asupra burselor internaționale”, a adăugat oficialul.

Știrea inițială

Organizat împreună cu IC Events, evenimentul va avea loc la Sheraton Bucharest Hotel, începând cu ora 09:00, și își propune să devină un punct de referință pentru dialogul dintre autorități, industrie și mediul de business.

Evenimentul are loc într-un context marcat de volatilitate ridicată a prețurilor, tensiuni geopolitice și transformări accelerate ale sectorului energetic. Dezbaterile se concentrează pe întrebări esențiale: de ce rămâne energia scumpă, cum pot fi reduse șocurile externe și ce investiții sunt necesare pentru un sistem mai stabil și predictibil.

Deschiderea conferinței este realizată printr-un dialog între Irina Petraru și Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, care va aborda teme precum evoluția prețurilor, impactul geopolitic și măsurile de protecție a consumatorilor.

Tot în deschidere, George-Sergiu Niculescu, președintele ANRE, responsabil de reglementarea pieței de energie electrică și gaze naturale, va vorbi despre impactul economic și politicile publice.

Costul energiei influențează direct competitivitatea companiilor și nivelul de trai, taxele, reglementările și investițiile având un rol extrem de important în definirea prețurilor, precum și opțiunile prin care statul și piața pot menține un echilibru sustenabil.

Pentru companii, costul energiei reprezintă un element critic de competitivitate, în special în industriile energo-intensive precum metalurgia, industria chimică, cimentul sau producția de materiale de construcții. În aceste sectoare, energia poate reprezenta o pondere semnificativă din costul total de producție, ceea ce înseamnă că diferențele de preț între state sau regiuni pot determina relocarea investițiilor.

În același timp, pentru gospodării, costul energiei influențează direct puterea de cumpărare și nivelul de trai. Creșterile de preț se reflectă nu doar în facturile directe la electricitate și gaze, ci și în prețurile bunurilor și serviciilor, prin efecte de tip inflaționist.

Astfel, energia devine un factor macroeconomic esențial, cu impact transversal asupra întregii economii.

Context global: de ce cresc prețurile la combustibil

Prețul combustibilului este rezultatul unor dinamici globale, de la deciziile marilor producători până la tensiuni geopolitice și rute comerciale. Discuția pornește de la aceste mecanisme și le leagă de realitatea din România, explicând de ce fluctuațiile externe se transferă rapid în economie.

Creșterea prețurilor la combustibili este rezultatul combinat al petrolului global, cursului valutar, taxelor și costurilor interne. De aceea, chiar și șocuri politice sau economice interne pot influența indirect prețul la pompă, prin cursul valutar și încrederea investitorilor.

Tema va fi abordată de experți care analizează factorii internaționali ce influențează piața energetică:

– Eugenia Gușilov, director fondator al Romania Energy Center (ROEC), specializată în analiza piețelor de energie

– Cornelius Granig, director executiv al Romanian Institute, cu experiență în securitate energetică și cooperare regională

– Marius Poșa, secretar de stat în Ministerul Energiei, implicat în politicile publice și gestionarea impactului economic al energiei

Infrastructură critică: gaze, rețele și investiții

Gazele rămân esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic și pentru susținerea economiei în perioade volatile. Dezbaterea urmărește rolul producției interne, al infrastructurii și al pieței în menținerea unui nivel predictibil al costurilor.

România se numără printre puținele state europene cu producție semnificativă de gaze naturale. În 2025, producția internă s-a situat în jurul valorii de 7,5 milioane tone echivalent petrol, marcând o ușoară scădere de aproximativ 0,9% față de anul anterior.

Această scădere nu este însă structurală, ci mai degrabă rezultatul maturizării zăcămintelor existente. Estimările oficiale indică o revenire treptată, cu o creștere medie anuală de aproximativ 1,7% până în 2027, pe fondul dezvoltării unor noi capacități de producție.

Din perspectiva stabilității costurilor, producția internă are un rol esențial. Gazele extrase local nu sunt complet izolate de prețurile europene, dar oferă un grad mai mare de control asupra costurilor, în special dacă sunt utilizate prin contracte pe termen lung sau în sectoare strategice.

Iar dezvoltarea unor proiecte offshore majore din Marea Neagră poate schimba semnificativ balanța, reducând dependența de importuri și contribuind la stabilizarea prețurilor interne.

Discuțiile vor fi susținute de:

– Cătălin Tuță, director în cadrul Transgaz, responsabil de proiecte de transport gaze

– Un reprezentant al Transelectrica, operatorul sistemului național de transport al energiei electrice

– Răzvan Pârvulescu, reprezentant Haggag Development Europe, aducând perspectiva investitorilor privați

Energie regenerabilă și fotovoltaice

Dezvoltarea energiei regenerabile accelerează, dar vine cu provocări legate de integrare și stabilitate. Discuția se concentrează pe ritmul real al investițiilor, pe costuri și pe modul în care aceste surse pot contribui la un sistem energetic mai echilibrat.

Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice aduce presiuni semnificative asupra sistemului energetic național, în special în ceea ce privește echilibrarea producției și consumului. Energia solară este intermitentă, fiind dependentă de condițiile meteorologice și de ciclul zi-noapte, ceea ce generează variații importante în producție.

Participanții la evenimentul Energy Forward 2026 organizat de „Adevărul” vor discuta despre principalele dificultăți legate de capacitatea limitată a rețelelor de transport și distribuție, mai ales în zonele unde există o concentrare mare de proiecte. În multe cazuri, dezvoltatorii se confruntă cu întârzieri în obținerea avizelor tehnice de racordare sau cu necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructură. În același timp, lipsa unor capacități suficiente de stocare face dificilă gestionarea surplusului de energie produs în orele de vârf.

Tema centrală este integrarea energiei verzi și rolul prosumatorilor, discuțiile fiind susținute de:

– Andrei Bejan, reprezentant Veolia, implicat în soluții de eficiență energetică și servicii urbane

– Richard McLaughlin-Duane, Managing Director la MetaWealth, specializat în investiții în infrastructură și energie

– Bogdan Badea, CEO al Hidroelectrica, unul dintre principalii producători de energie din România.

Un spațiu pentru soluții, nu doar pentru diagnoză

Dincolo de analiza problemelor, Energy Forward 2026 își propune să ofere un cadru pentru identificarea unor soluții reale. Evenimentul aduce împreună decidenți și reprezentanți ai mediului economic pentru a contura direcții concrete pe termen scurt și mediu, într-un moment în care sistemul energetic se află într-o transformare profundă.

Prin această abordare, forumul devine mai mult decât o conferință – se poziționează ca o platformă de dialog strategic, în care sunt discutate opțiunile reale pentru echilibru, stabilitate și costuri sustenabile în energie.

Concluziile întregii dezbateri vor fi discutate cu Marius-Viorel Poșa, secretar de stat la Ministerul Energiei.

Parteneri

Partenerii „Adevărul” în cadrul acestui eveniment sunt: Romgaz, Transelectrica, Hagag Energy, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Veolia, MetaWealth și Transgaz.

Partenerii media sunt: Wall-Street.ro, BCRR, InvestEnergy și Energy Magazine.

Prin temele abordate și profilul speakerilor, Energy Forward 2026 se conturează ca o platformă esențială de dialog pentru viitorul energiei, punând accent pe soluții concrete pentru stabilitate, investiții și securitate energetică.