"Taxa pe stâlp", criticată de oficialii americani
0Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, a criticat modul în care Executivul a introdus taxa pe construcţiile speciale.
Guvernul nu a efectuat un studiu de impact privind taxa pe construcţiile speciale şi a ţinut proiectul în dezbatere publică o singură zi, iar Ministerul de Finanţe şi Parlamentul ar trebui să se consulte cu societăţile afectate înainte de implementarea noii taxe, pentru a evita transformarea acesteia într-o penalizare a investiţiilor, a declarat Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al SUA, într-un discurs ţinut la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
„Benjamin Franklin, unul dintre părinţii fondatori ai SUA, spune ca ‘Nimic nu e sigur în această lume, în afară de moarte şi impozite’. Companiile care îşi desfăsoară activitatea în România au aflat că aici nimic nu e sigur nici în ceea ce priveşte taxele. Am văzut dezamăgirea companiilor şi a altor părţi interesate atunci când guvernul a decis să adopte o ordonanţă de urgenţă care stabileşte o taxă pe construcţiile speciale, pe care a publicat-o în Monitorul Oficial în data de 15 noiembrie, la o zi după ce proiectul de ordonanţă fusese publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe pentru consultare. În mod clar, o zi nu este suficientă pentru a permite consultări eficiente cu părţile interesate“, a afirmat el.
El a mai spus că Executivul nu a evaluat impactul asupra companiilor şi nici valoarea veniturilor ce vor fi colectate, deşi multe sunt de stat.
„Încurajăm Ministerul Finanţelor să se consulte cu toate părţile interesate, inclusiv cu toate companiile afectate, înainte de implementarea noii taxe pe construcţii speciale. De asemenea, încurajăm Parlamentul să se consulte cu companiile afectate atunci când examinează ordonanţa de urgenţă, pentru a evita transformarea taxei într-o penalizare a investiţiilor“, a mai spus el.
Taxa pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea acestora şi se aplică de la alei şi cabluri, până la sonde, hidrocentrale, termocentrale sau unitatea nucleară de la Cernavodă.
Nu e taxă, ci eliminarea unei excepţii
Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, declara în urmă cu câteva zile că taxa pe construcţiile speciale nu este o taxă nouă, ci este eliminarea unei excepţii. Daniel Chiţoiu, ministrul de Finanţe, anunţa în noiembrie că „într-o variantă pesimistă“ din această taxă se vor colecta 480-500 de milioane de lei. Pe de altă parte, din calculele companiilor reiese că statul va strânge mult mai mult: numai Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au anunţat un impact de 160, respectiv 100 de milioane de lei, în vreme ce Complexul Energetic Oltenia va cotiza cu 30 de milioane de lei.
Redevenţele pentru petrol şi gaze, problemă spinoasă
Discursul lui Butcher a mai relevat şi o altă arie de îngrijorare: modificarea sistemului de redevenţe pentru petrol şi gaze, plănuită de către Guvern în acest an. „Suntem pregătiţi să colaborâm cu guvernul pentru a ajuta la conturarea unui plan pentru efectuarea de consultări transparente, care să includă toate părţile, pe tema redevenţelor pentru petrol şi gaze“, se arată în discursul însărcinatul cu afaceri al SUA.
În acest an expiră perioada de zece ani în care statul se obliga să nu crească redevenţele la petrol şi gaze. Nivelul redevenţelor este acum între 3,5% şi 13%, în funcţie de producţia fiecărui zăcământ. Aceste procente au fost blocate prin contractul de privatizare al Petrom, din 2004.
Nivelul infim al redevenţelor a fost în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani. Petrom varsă anual din redevenţe în jur de 800 de milioane de lei la buget, iar Romgaz în jur de 200 de milioane de lei. În total, redevenţele din petrol şi gaze însumează circa 250 de milioane de euro, adică o medie de doar 7% din valoarea producţiei.
Mai puteţi citi:
Ce variante are statul în marea renegociere a redevenţelor la petrol şi gaze
Anul viitor expiră perioada de zece ani în care statul român se obliga să nu majoreze redevenţele la petrol şi gaze. Specialiştii analizează patru scenarii de creştere a acestor taxe.
Cum va taxa statul exploatările viitoare. Bâlbele Guvernului pot afecta renegocierea cu Petrom
Redevenţele devin un nou călcâi al lui Ahile pentru Guvern, în condiţiile în care majorarea acestora a fost prezentată iniţial ca sursă de creştere a veniturilor la bugetul de stat, dar acum Executivul se vede în imposibilitatea de a aplica noile niveluri pentru acordurile deja aflate în vigoare.
Redevenţele plătite de Romgaz şi Petrom ar putea creşte cu 24-40% pentru concesiunile noi
Redevenţele plătite statului român de către companiile care extrag petrol şi gaze ar putea creşte de anul viitor cu procente situate între 25% şi 40%, se arată în prospectul pregătit pentru listarea Romgaz.
Următorul model economic post criză nu se va mai baza pe creditare şi se va migra de la vânzare directă la leasing, iar statele vor pune taxe foarte înalte pentru materii prime şi materiale şi vor impozita minim munca, sistem care ar putea fi preluat şi de România, afirmă Adrian Vasilescu.
Care este nivelul corect al redevenţelor la petrol şi gaze
Nivelul încasărilor statului din exploatări este unul dintre motivele pentru care de două săptămâni se protestează faţă de proiectul de la Roşia Montană. Anul viitor însă se prefigurează un scandal şi mai mare, în condiţiile în care în 2014 expiră termenul până la care nivelul redevenţelor la petrol şi gaze nu poate fi modificat. Statul român vrea să le crească „la media europeană”. „Adevărul” vă prezintă care sunt sistemele de taxare în lume.
România va avea anul viitor redevenţe pentru toate resursele sale naturale, care vor fi ridicate la media europeană, a declarat premierul Victor Ponta.
Noua lege a redevenţelor, care va fi adoptată în 2014, urmează să prevadă crearea unui fond special, după modelul norvegian, iar din banii astfel încasaţi se vor finanţa proiecte importante pentru ţară, a declarat duminică premierul Victor Ponta.