Reorganizarea Cooperaţiei a costat enorm şi n-a "produs" nimic

Reorganizarea cooperaţiei, demarată la 4 martie 2005, a însemnat pentru sistemul cooperatist reducerea volumului de activitate cu până la 15 la sută. Atât şeful UCECOM, Dumitru Dângă, cât

Reorganizarea cooperaţiei, demarată la 4 martie 2005, a însemnat pentru sistemul cooperatist reducerea volumului de activitate cu până la 15 la sută.
Atât şeful UCECOM, Dumitru Dângă, cât şi preşedintele CENTROCOOP, Nicolae Gavrilă, susţin această cifră. Activitatea din cooperaţie a fost paralizată pentru 4-5 luni, în plus, reorganizarea a însemnat şi costuri semnificative. Nicolae Gavrilă, preşedintele CENTROCOOP, spune că la nivelul cooperaţiei de consum costurile reorganizării s-au ridicat la peste 40 miliarde de lei. "Deşi am aplicat legea corect, fără contestaţii, cu costuri enorme, reorganizarea a fost inutilă, nu a dus la nimic nou, pentru că una din lacunele legii este eliminarea totală a controlului deciziilor cooperativelor. Noi avem numai atribuţii de reprezentare, foarte greu putem aplica o strategie comună", ne-a declarat dl. Gavrilă. Dumitru Dângă, preşedintele UCECOM (cooperaţia meşteşugărească), spune că în aplicarea legii s-au pierdut circa 60 de cooperative, iar oamenii au fost preocupaţi de o aşa-zisă reorganizare de care nimeni n-avea nevoie. În opinia şefului UCECOM, legea a avut efectul atomizării în cooperaţie, când în toată lumea tendinţa este de concentrare a deciziilor, iar Uniunea Europeană nu dă şanse de supravieţuire decât celor mari. De exemplu, în cooperaţia meşteşugărească există numai 10 unităţi care au implementat standardul ISO 9001 în alte 15 standardul privind managementul calităţii - un "buletin de indentitate" în UE - fiind în curs de implementare. Toate sunt societăţi cu peste 100 de membri cooperatori, explică Dângă. Surse din ANIMMC ne-au declarat că exportul cooperaţiei meşteşugăreşti, de circa 80 milioane de euro anual, a scăzut în 2005 în special din cauza ponderii ridicate a lohnului (70 la sută din exporturi), care a devenit mult mai puţin profitabil. Există însă şi efecte benefice ale aplicării noii legi, o "lege 31" a cooperaţiei: o inventariere clară a situaţiei din sistemul cooperatist, se ştie câţi oameni lucrează, iar cooperativele au fost aduse la nivelul unor societăţi comerciale, înregistrate la Registrul Comerţului. Diferenţa între o societate cooperativă şi o societate comercială rămâne proprietatea privată de grup, unde deciziile se iau după principiul "un om = un vot", indiferent de câte părţi sociale deţii. De fapt, nu poţi deţine mai mult de 20 la sută din totalul părţilor sociale. Dar profitul se împarte după numărul părţilor sociale deţinute. Legea deschide posibilitatea înfiinţării de cooperative şi în alte domenii, precum construcţia de locuinţe.

Etapele reorganizării:
Ă 4 martie 2005 - 4 dec. 2005 - înregistrarea cooperativelor la Registrul Comerţului
Ă 4 dec. 2005 - 4 martie 2006 - reorganizarea Asociaţiilor judeţene
Ă 4 martie - 4 sept. - reorganizarea Asociaţiilor naţionale UCECOM şi CENTROCOOP
Cooperaţia în cifre:
Ă 1.846 de societăţi cooperative, din care prin reorganizare 765 cooperative meşteşugăreşti şi 1.074 cooperative de consum
Ă nou-înfiinţate "greenfielduri în cooperaţie":
Ă o societate cooperativă de valorificare a produselor (la Cluj)
Ă 2 societăţi cooperative de locuinţe (Bucureşti şi Sălaj)
Ă 4 societăţi cooperative pescăreşti (Tulcea)
Ă 78.522 de membri cooperatori, din care 43.175 în cooperaţia meşteşugărească şi 35.186 în cooperaţia de consum
Ă Cooperaţia meşteşugărească deţine spaţii de peste 3 milioane metri pătraţi - preponderent în mediul urban
Ă Cooperaţia de consum deţine spaţii de circa 4 milioane metri pătraţi - preponderent în mediul rural