RAFO Oneşti va fi vândută de ruşi la fier vechi. De-a lungul timpului, rafinăria a fost implicată în mai multe scandaluri, iar unele s-au terminat prin condamnări
0Compania Petrochemical Holding din Viena, acţionarul majoritar al RAFO Oneşti, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, urmând ca terenul să fie folosit ca platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice.
„Datorită situaţiei financiare a RAFO, îl împuternicesc pe directorul general RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei“, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti (BVB), citat de Mediafax.
Sumnele obţinute din vânzarea instalaţiilor RAFO vor fi folosite pentru finanţarea activităţii curente, plata obligaţiilor de mediu şi întreţinea infrastructurii existente în vederea dezvoltării pe terenurile rafinăriei a unei platforme industriale pentru implementarea unor proiecte tehnice.
„Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor“, precizează comunicatul.
Propunerea acţionarului majoritar va fi discutată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, care va avea loc în data de 18 februarie.
Petrochemical Holding deţine 96,51% din acţiunile RAFO, iar restul de 3,48% aparţine mai multor acţionari.
Cine este magnatul Iakov Goldovsky, cel care controlează din umbră destinele RAFO
Petrochemical Holding este deţinută de către magnatul rus Iakov Goldovsky. Rafinăria de la Oneşti a fost cumpărată în anul 2009 de Petrochemical Holding - proprietatea lui Iakov Goldovsky, care a deţinut colosul petrochimic Sibur până la venirea la putere a lui Vladimir Putin.
Plângerea la adresa lui Goldovsky a fost făcută chiar de către Gazprom, care atunci era acţionar important al Sibur. Ulterior, Goldovsky a fost arestat pentru şapte luni după care a fost eliberat, a părăsit Rusia şi a înfiinţat Petrochmeical Holding în Austria.
Ultimul an în care rafinăria din judeţul Bacău a mai produs motorină sau benzină a fost 2008. De atunci, compania face afaceri din vânzarea de active diverse, inclusiv fier vechi. Cele 43 de benzinării ale RAFO au fost vândute în anul 2009.
În toamna anului trecut, acţionarii RAFO Oneşti au aprobat reducerea capitalului cu aproape 2 miliarde de lei, pentru a acoperi pierderile istorice şi pentru a evita dizolvarea companiei. Astfel, noul capital social al companiei ar fi de 228 de milioane de lei, iar valoarea nominală a acţiunilor a scăzut de la 2,5 lei la 0,26 lei pe titlu.
Reducerea capitalului a fost o alternativă la dizolvarea companiei, cerută de legea societăţilor comerciale în momentul în care activul net scade la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului. RAFO se află într-o situaţie dificilă de foarte mulţi ani, astfel că reducerea capitalului are, probabil, scopul de a compensa pierderile reportate, care se ridicau la 1,92 miliarde de lei la finele anului 2013.
Scandal după scandal la RAFO Oneşti
De-a lungul timpului, RAFO a fost implicată într-o serie lungă de scandaluri, unele dintre acestea lăsându-se cu ani grei de puşcărie.
Cel mai recent caz s-a întâmplat în luna octombrie 2014, când omul de afaceri Marian Iancu a fost condamnat definitv la 12 ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul în care a fost acuzat de evaziune fiscală şi de spălare de bani. Decizia, care vine la opt ani de la trimiterea în judecată a afaceristului, este definitivă.
Concret, Marian Iancu a fost condamnat la 8 ani, pentru evaziune fiscală în formă continuată, 5 ani pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi 10 ani pentru spălare de bani în formă continuată. În acest sens, instanţa a decis contopirea pedepselor aplicate şi a stabilit ca omul de afaceri să execute 10 ani închisoare, la care a adaugă un spor de doi ani. Astfel, acesta urmează să stea în spate gratiilor 12 ani de zile.
În acelaşi doar au fost condamnaţi şi Constantin Mărgărit şi Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu - n.r.) la câte zece ani de închisoare, Elenkalan Hazrettin şi Alex Martin (fost Akaroglu Cuneyit) la câte nouă ani de închisoare, Marius Turică şi Gheorghiţă Iancu, la câte şapte ani de închisoare, dar şi Silviu Neacşu la doi ani şi nouă luni de închisoare cu suspendare.
Mai mult, magistraţii au mai decis să confişte de la Marian Iancu peste 215 milioane de dolari şi 13 milioane de euro.
Acuzaţiile au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Ministerul Finanţelor Publice. Potrivit acestui act, Kadri Mazhar Basaran, Mărgărit Constantin şi Octavian Iancu (administratori la firmei VGB Impex SRL, în 2000-2004), împreună cu Alexandru Marian Iancu (coordonator la nivelul acestei societăţi) au prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei şi prin TVA nelegal dedus de 550, 3 miliarde, rezultînd un prejudiciu total de 1.356,5 miliarde de lei.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au stabilit că inculpaţii au derulat activităţi comerciale ilicite în care ar fi fost implicate grupul de firme VGB - rafinăria Rafo - societatea Tender SA - Carom SA.
Dosarul Carom, condamnări pentru Ovidiu Tender şi Marian Iancu
În luna decembrie, justiţia a dat o altă sentinţă: Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, în dosarul Carom, în care sunt acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani, decizia nefiind definitivă.
Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti şi au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti.
Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.